În zilele de 22-23 August, în capitala Lituaniei, Vilnius, a avut loc o conferință găzduită de fostul președinte al Lituaniei, Valdas Adamkus.
Conferința a fost deschisă de președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, și s-a bucurat de prezența unor invitați de marcă: președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, fostul președinte, Valdas Adamkus, premierul Moldovei, Maia Sandu, reprezentantul special al Departamentului de Stat al SUA pentru negocierile din Ucraina, Kurt Volker, viceprim-ministrul leton și ministrul Apărării, Artis Pabriks, președintele Conferinței hispanice a Congresului american, Lincoln Diaz-Balart, și ministrul adjunct al Afacerilor Externe polonez, Marcin Przydacz.
Andrei Maioreanu, Secretarul de Stat din Ministerul Energiei, a participat ca reprezentant al României la modulul cu tema securitatea energetică.
“În discursul meu, am arătat că în „Strategia europeană pentru securitatea energetică”, un document elaborat în 2014, se arată că „UE importă 53% din energia pe care o consumă”. Dependența de importurile de energie se referă la petrol, gaze naturale, combustibili fosili și combustibil nuclear. UE este cel mai mare importator de energie din lume, valoarea importurilor ridicându-se la aproximativ 400 de miliarde de euro în fiecare an.
Am arătat că la acea vreme, „Strategia europeană de securitate energetică” a propus mai multe acțiuni pentru creșterea nivelului de securitate. S-a vorbit despre solidaritate, încredere, dar și de măsuri pentru protejarea infrastructurii critice. De asemenea, creșterea producției de energie în UE și a surselor externe de diversificare a aprovizionării sunt definite și în document.” a scris Andrei Maioreanu pe pagina sa de socializare.
Secretarul de Stat a făcut câteva referiri la resursele energetice primare ale României precum cărbune, gaze naturale, petrol, uraniu, la potențialul hidroenergetic semnificativ și susținerea regenerabilelor și a subliniat faptul că sistemul energetic a rămas constant în situații de criză și a contribuit la stabilitatea energetică a regiunii.
„Sunt mai multe definiții ale conceptului de securitate energetică, dar toate includ termenii „risc” și „nesiguranță”. Pentru majoritatea specialiștilor, securitatea energetică presupune asigurarea surselor, controlul și distribuția rutelor și alternative la acestea.
Prin urmare, existența resurselor suficiente și disponibile este o precondiție imperativă pentru securitatea energetică. Am subliniat faptul că prin dezvoltarea sectorului energetic, ținând cont de disponibilitatea resurselor și stabilitatea dată de maturitatea tehnologiilor tradiționale, România își va consolida statutul de furnizor regional de securitate energetică.
În mod constant, în ultimele sezoane de iarnă, în situațiile de criză cauzate de vremea rece, sistemul energetic românesc a rămas constant și a contribuit la stabilitatea energetică a regiunii.
Acest lucru a fost și este posibil, deoarece România se bucură de un mix energetic echilibrat și diversificat. Beneficiem de importante resurse energetice primare: cărbune, gaze naturale, petrol, uraniu. Avem un potențial hidroenergetic semnificativ și am susținut puternic regenerabilele.”
În cadrul conferinței, Andrei Maioreanu a subliniat importanța Planurilor Naționale Integrate Energie și Schimbări Climatice din fiecare țară (PNIESC), planuri care sunt direct legate de strategiile energetice naționale.
Ministerul Energiei din România a încheiat recent Strategia Energetică pentru perioada de timp 2019-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul se află acum în procedură de dezbatere publică.
„Uniunea Energetică plasează securitatea energetică într-o poziție de vârf printre obiectivele sale prioritare și a stabilit cinci dimensiuni interdependente pentru viitor. Aceste dimensiuni sunt incluse în Planurile Naționale Integrate Energie și Schimbări Climatice din fiecare țară (PNIESC). Vorbim despre:
• securitate energetică, solidaritate și încredere;
• piață europeană a energiei pe deplin integrată;
• eficiență energetică în sprijinul moderării cererii;
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• cercetare, inovare și competitivitate.Aceste planuri sunt direct legate de strategiile energetice naționale. După cum știți, Ministerul Energiei din România a încheiat recent Strategia Energetică pentru perioada de timp 2019-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul se află acum în procedură de dezbatere publică.
Viziunea strategiei este de a creștere a sectorul energetic din punct de vedere al sustenabilității. Asta înseamnă să construim noi capacități și să îmbunătățim capacitățile existente de producție, transport și distribuție de energie.
Unul dintre obiectivele majore ale Strategiei este creșterea contribuției energetice a României la piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor noastre naționale de energie primară. Iar un alt obiectiv, în legătură directă cu primul, este consolidarea statutului de furnizor de securitate energetică regională a României.”
Secretarul de Stat din Ministerul Energiei a avut și un mesaj de final
“Trebuie să fim bine ancorați în realitate: unele țări au un potențial mai mare decât altele pentru a asigura securitatea energetică pentru sistemul energetic european. Această realitate trebuie înțeleasă și asumată de toți actorii din industria energetică europeană exact așa cum este. Numai astfel putem construi un sistem eficient de securitate energetică.”
