În loc să avem o clasă politică matură după atâția ani de democrație originală, ne aflăm în situația în care, eu cel puțin, nu pot să definesc profilul omului politic. Aspectul poate fi privit ca neînsemnat în cascada informațiilor care reliefează caractere, preocupări și interese specifice unui om politic veritabil. Sigur, cititorii primei fraze vor privi cu dezinteres rândurile ce urmează, esența profilului omului politic din România provocând repulsie unei părți însemnate, iar celorlalți indignare. Probabil puțini vor înțelege că subiectul are relevanță pentru toți afectându-ne zi de zi diverse componente ale vieții fiecăruia. În concretețea subiectului, inclusiv profilul politicianului român se manifestă original prin raportare la societățile evoluate spre a căror prosperitate și normalitate tindem. Este evident obiectivul societății românești prin valorile expuse de politicieni în campanii electorale, dar mai ales prin aderarea la diverse structuri interstatale asumându-ne la nivel politic valorile societăților fondatoare prin semnarea documentelor ce parafează parteneriatul viitor.
Așadar, ne-am asumat prin reprezentanții noștri politici consecințele aspirațiilor și valorilor democrațiilor consolidate.
Revenind la profilul omului politic, prin alegerea fiecăruia dintre cetățenii României, normalitatea ar fi fost să deprindem minimul de abilitate cât să aplicăm pe un profil candidatul și alesul politic. Din păcate, societatea românească se află încă în starea de letargie participațională la procesul de decizie prin reprezentanți aleși. Păstrând linearitatea ideii, constat că actualmente nu pot defini un profil de politician. Poate nu ar fi o nenorocire această constatare simplistă, dar devine vizibilă existența politicianului profilat. Mă voi explica pentru a argumenta riscul de a fi contemporanii politicienilor profilați în detrimentul profilului politicianului reprezentativ.
Ce înseamnă de fapt profilul politicianului?
Periodic, adulții societății românești sunt decidenții direcți, cu referire la fiecare scrutin organizat, indiferent de felul și scopul acestei activități cetățenești. Fiecare participant la acest proces își definește aspirațiile și pretențiile care să definească un candidat care să îl reprezinte la nivel administrativ, legislativ ori reprezentativ. Deși valorile diferă de la un cetățean la altul, există anumite trăsături comune care să definească un profil de politician în România. Actualul legislativ al României demonstrează cu prisosință faptul că acel profil despre care vorbim nu există. Vedem zilnic aproape în spațiul public diverse personaje care nu au nimic în comun cu profilul unui politician veritabil, cu prezență, abordare și limbaj în totală discrepanță cu atributele ce s-ar cuveni asociate unui participant activ la viața politică. Precizez că nu mă refer la opțiunile politice ale acestora, la acțiunile ori inacțiunile lor sub aspect politic. Nu am în vedere limitarea originalității ori personalității omului politic. Aprecierea se rezumă strict la elemente care ar fi trebuit să aibă rezultantă caracteristicile unui profil politic în România. Dificultatea evaluării unui profil de om politic în spectrul politicii românești actuale determină simplificarea percepției politicianului profilat. Sună dizgrațios când ne referim la politician sub aspectul profilat al lucrurilor. O astfel de abordare este rezultanta unor caracteristici ce implică interes personal ori de grup, rațiuni sociale tranzitorii ori pe termen scurt în contextul unor promisiuni electorale ori a politicilor pliate pe falii relevante electoral. Reiterez faptul că nu încerc să arunc anatema asupra actualului legislativ, doar îmi permit aprecierea că are o componență pestriță. Lipsa unui standard minim de pregătire profesională, de expertiză și reprezentativitate nu poate duce decât la inițierea de proiecte mărunte pe plan intern și extern. Personal nu îmi asum și nu cred în esența reprezentativității societății românești în structurile constituite politic. Aș putea fi convins de aplicabilitatea unui astfel de punct de vedere dacă participarea cetățenească la procesul electoral ar fi de 100% . Abia atunci se poate discuta de reprezentativitate în sensul că legislativul, spre exemplu, este oglinda societății. Având în vedere că participarea la procesul electoral este limitată la procente ce tind spre jumătate din cetățenii cu drept de vot, reprezentativitatea se limitează doar la validarea alegerilor. Legitimitatea este lipsită de conținut și esență reprezentativă.
Așadar politicianul profilat este efectul, cauza regăsindu-se în profilul alegătorului.
Nu abordez pentru moment ideea profilului alegătorului în România, limitându-mă la a îmi expune îngrijorarea existențială a alegătorului profilat. Acest tip de participant la viața politică din România este mult mai periculos decât politicianul profilat. Alegătorul profilat este cel ce legitimează politicianul profilat prin validarea alegerilor și a absenteismului cronic. În fine, am ajuns la a defini boala societății românești, absenteismul. Existența acestui fenomen, bazat pe un tip de alegător, dă perspectiva maladiei socio-economice prin stabilirea diagnosticului de către o minoritate cu puteri specifice unei majorități absolute. Iată că am ajuns la momentul adevărului, când absenteismul este nemulțumit de prezență iar rezultatul implicării faliei alegătorilor profilați generează efecte în societate, toate cu efect și asupra electorului pasiv prin absenteism. Vorbele, protestele, manifestațiile absenților făcute prin prezența repetată în număr mare și în frig, uneori 600000 persoane pe temperaturi negative, nu au relevanță întotdeauna. Acest absenteism provoacă strada, o face să vibreze, să își verse năduful cu și fără motivație pertinentă ori coerentă. Dar subiectul rămâne profilul politicianului, electorul va trebui analizat motivațional în campaniile electorale viitoare. Profilul politicianului român este emanația noastră a celor ce se implică, chiar dacă la nivel reprezentativ nu are toate veleitățile care să îi dea aplombul în a se erija și manifesta ca lider. Profilul politicianului e parte din fiecare dintre noi, e suprapunerea viziunii despre propria reprezentare. Cât mai multe imagini suprapuse dau conturul cât mai exact al unui profil de politician. Limitarea imaginilor virtuale ale omului reprezentativ teoretic are rezultanța unui politician profilat cu comportamente politice proprii și aplicate unei falii devotate, definită prin statut, vârstă, ocupație, etc. În acest mod, lumea politică pestriță actuală e plină de contururi atât la guvernare cât și în opoziție. Contururi estompate în culori nedefinite reprezintă de zeci de ani România democratică, toate umbrite de un număr limitat de oameni politici, toți veniți din convingerile unui secol al partidelor istorice. Lucrurile vor avea alt curs atunci când lumea politică va fi formată din imagini cât mai complete, deci când vom fi reprezentați de persoane cu profil de politician, nu de politicieni profilați.
Suntem exact ceea ce ne reprezintă în viață, oameni și fapte, avem exact ce dăm societății, oameni și fapte.
