În preajma noului an, mi-am propus să fac un inventar al noutăților fiscale cu care ne vom întâlni încă din prima zi a anului 2018, plecând de la ideea că ar fi folositoare multor categorii de persoane: investitori, administratori, contabili, profesioniști cu tangență la acestea și persoane fizice care lucrează în baza unor contracte de muncă și /sau colaborare. Ei bine, acest inventar s-a oprit la primul punct al ideii generoase: TVA Split care, din păcate nu este nici în acest moment definitivat, mai are ce-i drept un singur pas pentru a demara oficial : să fie promulgată prin decret prezidențial. La fel ca oricare alta Ordonanță emisă de Executivul României, Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA trebuie aprobată prin lege pentru a putea să producă efecte în continuare. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Split TVA a fost adoptat miercuri 13.12.2017 de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, ceea ce înseamnă că documentul mai are nevoie doar de promulgarea prin decret prezidențial ți publicarea în Monitorul Oficial pentru a se aplica de la 01.01.2018.
Potrivit acestui document, sistemul split TVA va fi aplicat obligatoriu doar de firmele publice și private aflate în insolvență sau care au datorii la plata TVA, celelalte companii urmând să aibă libertatea de a-l pune în practică doar dacă vor. Spre deosebire de forma stabilită de Senat, deputații au majorat plafoanele de datorii la TVA (a fost adăugat în zero) în funcție de care se va aplica sistemul. Concret, obligația va interveni pentru firmele care:
- la finele anului 2017 cu datorii la plata TVA mai mari de 15 000 lei (firme mari), 10 000 lei (firme medi), 5000 lei (firme mici și persoane fizice ), daca acestea nu sunt achitate in ianuarie 2018.
- începând de la 01.01.2018 au datorii la plata TVA mai vechi de 60 zile de la scadență și mai mari de 15 000 lei, 10 000 lei, respectiv 5 000 lei.
- se află sub incidența legistatiei insolvenței.
Totodată firmele neînregistrate în scopuri TVA nu vor aplica sistemul plăți defalcate a TVA, nici măcar atunci când achiziționează bunuri și servicii de la persoane care aplică mecanism. În plus companiile care vor aplica sistemul vor avea 30 zile, în loc de 7 zile, în care să vireze suma de TVA, aferente din contul curent, în contul dedicat TVA. În eventualitatea în care proiectul de legi pentru aprobarea ordonanței Split TVA nu va fi aplicat în Monitorul Oficial până la finalul anului, Guvernul va interveni prin ordonanța de urgență, astfel încât sistemul să se aplice, în 2018,în forma votată de parlament și prezentat în acest articol.
Continuăm inventarul nostru și trecem la a doua problemă contabilo-fiscală ce interesează înteprinzători și despre care am vorbit cu entuziasm în numărul din octombrie: modificările privind impozitul pe dividente și distribuirea dividendelor. Recunosc că operativitatea legislativului este remarcabilă: în două luni s-a reușit să se avanseze cu încă un aviz de la Comisii, rămânând încă să mai primească avizul Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități, urmând apoi Plenul Camerei Deputaților.
Al treilea mare reper al inventarului nostru se referă la mult controversatele contribuții. S-au spus atât de multe încât toată lumea ar putea crede că nimic nu mai este de spus. Eu aș face o proprie apreciere: cele mai multe dezbateri s-au făcut de politicieni care evident erau pro sau contra după apartenența acestora politică, de sindicate care au găsit un motiv să mai iasă în evidență și pe fondul fricii că rămân la mâna angajatorului cu majorările salariale, de investitori care poate au înțeles ce li s-a spus și pe lângă toate acestea a mai intervenit spiritul românesc care s-a opus la tot ce este nou, fără a se sublinia esențialul problemei. După mine, inconvenientele cele mai importante sunt:
- contribuțiile devin stopaj la sursă, în întregime, cu toate inconvenientele izvorâte din aceasta;
- cota suplimentară de 2,25% aplicată asupra sumei câștigurilor, cost suplimentar;
- riscul unei negocieri neprincipiale cu angajatorii problemă.
Cred ca îngrijorarea ar trebui să fie doar la angajatorii răi platnici. Contribuțiile ce se vor plăti în 2018 vor fi suportate de angajați, de realizatorul venitului (persoane fizice, asociații familiale, profesioniști, etc. ).
Aceste contribuții sunt:
- Contribuțiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat:
- 25 % pentru persoanele fizice care au calitatea de angajați sau care exista obligația plății contribuției de asigurări sociale;
- 4 % datorate de angajatori pentru sistemul public de pensii în cadrul condițiilor deosebite de muncă (legea 263/2010);
- 8 % datorate de angajatori pentru sistemul public de pensii în cadrul condițiilor speciale de muncă (legea 263/2010).
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate:
- 10% pentru persoanele fizice care au calitatea de angajați sau care exista obligația plății contribuției.
- Contribuția asiguratorie de muncă în cota de 2,25% aplicată sumei câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor în țară și în străinătate.
O speță aparte o reprezintă contribuțiile sociale pentru persoanele fizice autorizate. Cadrul legal al acestora este OUG 79/2017, art 137, art 48, art 156, art 170. Pentru veniturile realizate în anul 2018 persoana fizică autorizată va datora contribuție de asigurări sociale CAS 25% și contribuția de asigurări sociale de sănătate CASS 10%. Contribuția de asigurări sociale se stabilește la un venit ales de către contribuabili cel puțin egal cu salariu minim brut pe țară, independent de nivelul venitului realizat. Contribuția se realizează dacă persoana fizică nu are calitatea pensionar, iar venitul net realizat în anul 2017, exclusiv cheltuieli reprezentând contribuția de asigurări sociale raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie anului 2018.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din activități independente și alte venituri, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă veniturile lunare realizate cumulate sunt cel puțin egale cu salariu minim brut pe țară din una sau mai multe surse și se stabilește la nivelul salariului minim brut pe țară, indiferent de nivelul veniturilor și numărul activităților realizate. Realizatorul de venituri realizate din activități independente, salarii și asimilate, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii, etc. datorează pe lângă contribuții și impozitul pe venit, în suma de 10% din venitul realizat. Din observarea atentă se constată o creștere a presiunii fiscale pentru persoanele fizice autorizate fără anvergură și stimulare a câștigurilor mai mari.
Al patrulea reper al inventarului este impozitul pe venitul microintreprinderilor. Microintreprinderile sunt societății care nu au depășit echivalentul în lei a 1 000 000 euro în cursul anului precedent, capitalul social al acesteia este deținut de persoane fizice și/sau juridice, altele decât statul și unitățile administrative-teritoriale, nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în Registrul Comerțului.
Ultimele modificări din Parlament, au permis contribuabilului alegerea modului de impozitare: impozit pe profit sau impozit pe venitul microintreprinderilor. Recomandarea mea este că în atenția investitorilor de aceasta natură să stea un calcul estimat în prealabil dar acest impozit pe venitul microintreprinderilor este în general nefavorabil activităților de comerț și favorabil prestatorilor de servicii. Fără pretenția ca acest inventar este complect, consider că cele mai uzuale repere le-am atins.
Un călduros ,,La mulți ani ”și multă prosperitate și stabilitate financiară în anul care vine!
