„Educația este mișcarea din întuneric spre lumină”
Allan Bloom
Educația. Arta civilizației.
Sistemul public de învățământ românesc este mai mereu criticat din cauza problemelor cu care s-a confruntat de-a lungul timpului. Acest tip de educație a prezentat, mai mereu, o imagine a extremelor. Spun asta deoarece avem școli de top, cu rezultate foarte bune, iar pe de altă parte, avem școli cu grupuri sanitare insalubre și rate de promovabilitate apropiate de 0.
Recent, ministrul Educației Liviu Pop, a declarat că învățământul românesc este de nota 6 -7, pentru că există destul de multe cadre didactice necalificate. Să fie oare asta adevărata sau singura problemă? Educația în România ar trebui adaptată absolvenților noii generații, astfel încât aceștia să stăpânească aplicativ fiecare dintre necesităţile societăţii acelui moment. Învăţământul trebuie să fie un sistem dedicat performării tinerilor pe categorii, dedicaţi câte unui domeniu, câte unei necesităţi. Adică, ai nevoie de zugravi? Trebuie să ai şcoli profesionale. Din păcate ministerul nu are un inventar al actualelor nevoi.
Sărăcia, inamicul educației
Sărăcia subminează educația, iar lipsa educației blochează șansele copiilor la un viitor mai bun. Un studiu al Organizației Națiunilor Unite arată că, în România, cel puţin unul din trei copii trăieşte în sărăcie lucie şi este expus riscului de a nu ieşi niciodată din mediul care nu-i oferă nicio şansă în viaţă. În țara noastră educația a întâlnit mai mereu mari piedici, în cazul anumitor persoane provenite din diferite medii problemă. România nu își dă seama că sute de mii de copii ratează șansa unui viitor mai bun, prin lipsa învățământului. Există o corelație între sărăcie și lipsa educației. Oamenii care nu au urmat o școală nu conștientizează realitatea și nu găsesc nicio motivație pentru a le oferi copiilor lor dreptul de a beneficia de educația cuvenită. Drept urmare acești viitori adulți vor rămâne în același stadiu al sărăciei. Cel mai des întâlnit mediu în care educația este aproape inexistentă sau irelevantă este mediul rural. Rezultatul sărăciei rurale este un adult incapabil să se integreze în societate, incapabil să părăsească bucăţica de pământ pe care îşi duce zilele. Adultul ai cărui copii vor creşte, în aceleaşi condiţii, cu dispreţ pentru şcoală, la rândul lor incapabili să se ridice la un nivel decent de educaţie.
Analfabetismul și abandonul școlar
Suntem o țară în care analfabetismul și abandonul școlar fac parte din viața cotidiană. Vorbim despre dezvoltare economică, dar din păcate România ocupă primul loc la analfabetism, la nivel european. Șase la sută din populația țării nu știe să scrie și să citească, adică 150.000 de români trebuie să-şi pună amprenta, pentru că nu pot să semneze. 41% dintre elevi au acasă mai puţin de zece cărţi şi cam acelaşi procent dintre adolescenţii de 15 ani citesc cu dificultate. În anul 2016 aproximativ 40.000 de elevi au abandonat școala. Cele mai întâlnite cauze pentru care acești copii abandonează școala este sărăcia, dar și pentru a putea fi trimiși la muncă și sprijini familia. Şi chiar dacă părinţii ar avea dorinţa de a-şi trimite copiii la şcoală, la baza abandonului şcolar, stă naveta. Drumul până la şcoală costă şi puţini sunt părinţii care îşi permit să plătească naveta pentru copiii lor. Jumătate dintre ei fac drumul până la şcoală pe jos, indiferent că e iarnă sau vară. Mulţi dintre ei renunţă. Astfel că puţini sunt cei care după majorat au o calificare şi pierd în felul acesta şi ultima şansă de a se desprinde din acele locuri.
Date furnizate de Federaţia naţională a organizaţiilor neguvernamentale pentru copii.
Privind harta interactivă a analfabetismului în România, putem observa că în anul 2011, în județul Gorj am avut 3,906 de persoane care nu știau să scrie și să citească.
Starea învățământului în Gorj
Deocamdată în județul Gorj lucrurile nu sunt tocmai roz în ceea ce privește educația. Profesorii sunt nemulțumiți de nivelul salariilor şi de faptul că acestea nu au fost majorate aşa cum a promis guvernul. În același timp, unele unități de învățământ sunt fără autorizaţie sanitară de funcţionare sau fără autorizaţia de securitate la incendii acordată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
Profesori slabi pregătiți – Copii slabi instruiți
După cum relatam mai sus, avem probleme cu care ne confruntăm și în județ, nu doar la nivel național. În anul 2017 am avut procente de promovabilitate excelente la două dintre cele mai bune licee din Târgu-Jiu, la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” și la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu. Însă la polul opus, Liceul Tehnologic din Turburea a avut în anul 2017, la examenul de Bacalaureat, un singur elev care a promovat, după contestație. Ne punem deci întrebarea de unde această discrepanță între elevii foarte bine pregătiți, olimpici, și cei ce nu reușesc să finalizeze forma liceală de învățământ, codașii. Unde căutăm problema? La nivelul elevilor, al profesorilor sau chiar sistemului de învățământ?!
Din păcate, la cel mai important examen, la examenul maturității, elevii gorjeni au dat greș în ultima vreme. Spun asta deoarece în anul 2015, dintr-un număr de elevi de 8434 care s-au înscris pentru a susține examenul de bacalaureat doar 2094 de copii au fost promovați.
Unul dintre liceele cu probleme în ceea ce privește promovabilitatea la examenul de bacalaureat este cel din comuna Turburea. Dorind să cunoaștem cum este văzută situația prin ochii edilului comunei Turburea, acesta a fost contactat pentru a-și expune părerea.
„ Problemele cu care ne confruntăm azi pornesc de la începuturile copiilor în învățământul primar. Profesorii au cea mai mare vină, spun asta deoarece am informații că aceștia nu își fac datoria. Cum este posibil ca educatoarea să predea educație muzicală, și secretara școlii, în timpul programului de secretariat, să predea psihologie, să fie și bibliotecar? Sunt multe lucruri necontrolate. După dezastrul de la bac și după nemulțumirile pe care le-am avut, lucrurile au început să se schimbe. Anul acesta ne-au venit profesori din oraș, și acest lucru îmi dă o mare satisfacție. Noi la Turburea avem 560 de elevi, eu vreau să spun că zilnic merg la ei, să văd condițiile în care învață, să văd daca mediul este unul prielnic. Din păcate avem destui copii cu părinții plecați în străinătate, iar pentru aceștia situația este mai delicată ”, a precizat Ion Bârcă, primar al comunei Turburea.
Olimpicii gorjeni
În acest moment în județul Gorj există un paradox, deoarece se remarcă o diferență extrem de mare în ceea ce privește unitățile de învățământ liceal. Unele dintre ele „produc” olimpici, în timp ce altele „produc” perdanți la examene.
În anul 2017 Gorjul a fost reprezentat la nivel național de 150 de elevi prezenți la olimpiadele școlare. Cei mai mulți dintre aceștia provin de la școli consacrate: Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu”, Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”, Colegiul Național ”Spiru Haret”. Olimpiadele au fost la discipline precum limba și literatura română, matematică, istorie, geografie, biologie, chimie, etc.
Pe de altă parte, rata de promovare în prima sesiune a examenului de Bacalaureat din acest an a fost, înainte de contestaţii, de 58.85%. Adevărat, puțin în creștere față de anul anterior, dar vorbim doar despre puțin peste jumătate dintre liceeni. De ce unii sunt olimpici iar alții codași? Este oare posibil ca problema să apară chiar de la profesori? Sunt părinți care fac eforturi mari pentru a-și trimite copiii la școală, fără să știe că profesorul de la clasă eșuează lamentabil de ani buni la examenul de titularizare.
Fapt poate mai puțin știut este că la examenul de titularizare dedicat, de această dată, profesorilor, în anul 2017 au existat note cel puțin scandaloase. Notele cele mai mici au fost obținute de către cadrele didactice care predau materii susținute la examenul maturității. Exemplele sunt: Limba și Literatura Română 1,90, 3,55, 4,05; Matematică 2,20, 3,85; Geografie 2,85; Istorie 2,85; Franceză 2,37.
Și atunci, ce pretenții putem emite elevilor la examenul maturității când ei sunt pregătiți de către profesori cu asemenea rezultate rușinoase? La așa rezultate, nu ne mai miră situația dezastruoasă de la bac. Profesorii cu aceste rezultate formează, din nefericire, generații de analfabeți.
„Garanția unui viitor frumos pentru oricare națiune este buna educațiune a junimei sale”,
ne transmite Inspectoratul Școlar Județean din județul Gorj. Întrebarea este dacă acest frumos citat din „Invitație la prenumerațiune” a domnului I. Vulcan a fost pus doar pentru „a da bine” pe site, sau chiar ne preocupă acest aspect. Dacă da, care sunt măsurile pe care ISJ le ia in atingerea acestui obiectiv la nivelul județului nostru? Momentan, nu am primit răspuns! Îl așteptăm…
