Strategia Energetică a României 2020-2030 cu perspectiva anului 2050 în varianta PNL, va fi pusă în dezbatere publică.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri  a elaborat de curând “Strategia Energetică a României 2020-2030 cu perspectiva anului 2050”, strategie care va fi pusă în dezbatere publică în perioada următoare. La o primă lectură, se observă că au fost păstrate obiectivele și viziunea din “Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050”, elaborată de Ministerul Energiei sub coordonarea gorjeanului Andrei Maioreanu, pe atunci Secretar de Stat al Ministerului Energiei.

La capitolul II.1, găsim “Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare”:

 

„Ca proprietar de active, statul trebuie să îmbunătățească managementul companiilor la care deține participații. Companiile energetice cu capital de stat trebuie să se eficientizeze, să se profesionalizeze managementul și să se modernizeze.

Profesionalizarea managementului și depolitizarea numirilor în companiile controlate de stat împreună cu supravegherea fără ingerințe a actului de administrare constituie, în special în sectorul energetic, imperative strategice.”

La capitolul cărbune avem:

 

„Cărbune

Cărbunele este resursa energetică primară de bază în componența mixului energetic, fiind un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale. În perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a Sistemului Energetic National (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrică.

Resursele de lignit din România sunt estimate la 690 mil. tone [124 mil. tep], din care exploatabile în perimetre concesionate 290 mil. tone [52 mil. tep]. La un consum mediu al resurselor de 4.5 mil. tep/an, gradul de asigurare cu resurse de lignit este de 28 ani în condițiile în care în următorii 25 de ani consumul va rămâne constant și nu vor mai fi puse în valoare alte zăcăminte de lignit.

Puterea calorifică medie a lignitului exploatat în România este de 1.800 kcal/kg. Deoarece zăcământul de lignit din Oltenia este format din 1-8 straturi de cărbune exploatabile, valorificarea superioară a acestora impune adoptarea urgentă a unor reglementări care să garanteze exploatarea raţională în condiţii de siguranţă și eficiență, cu pierderi minime.”

Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Dan Dobran a  declarat pentru News.ro:

„Pentru Complexul Energetic Oltenia, planul de investiţii prevede în perioada următoare, realizarea a trei capacităţi de 400 MW pe ciclu combinatat, două la Işalniţa, unul la Turceni, şi a 300 MW în centrale fotovoltaice, plan ce va conduce o bună funcţionare a companiei, speră autorităţile”.

Complexul Energetic Oltenia are dedicat un paragraf important de urmărit:

„SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA

Complexul Energetic Oltenia produce energie electrică și termică pe bază de lignit. De asemenea, în obiectul de activitate al societății intră extracția și  prepararea lignitului.

Statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, deține 77,15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia.  Fondul Proprietatea deține 21,56%, Electrocentrale Grup SA 0.84% iar Societatea de închidere și Conservare Mine 0.44%.

În anul 2019, Complexul Energetic Oltenia a produs 13 TWh energie. În procente, aceasta reprezintă 23% din producţia totală de energie a ţării.

În contextul politicilor europene actuale de decarbonare, care au drept rezultat utilizarea din ce în ce mai redusă a combustibililor fosili și mai ales, a cărbunelui, CE Oltenia are în vedere implementarea unui Plan de dezvoltare și decarbonare care să îi permită o tranziție cât mai realistă și sustenabilă către o producție de energie electrică eficientă și cu emisii cât mai reduse de carbon. Mai mult, implementarea acestui plan va avea rolul de a întări rolul CE Oltenia de furnizor de securitate energetică pe piața locală și regională. Implementarea acestuia se va face în perioada 2021-2026 și presupune diversificarea mixului energetic prin introducerea energiei solare și a celei bazate pe gaze naturale în portofoliul companiei, concomitent cu retragerea din exploatare a capacităților energetice pe bază de cărbune. Capacitatea nou instalată va fi de cca. 1.700 MW și va produce majoritatea producției viitoare a CE Oltenia. Programul de investiții va cuprinde implementarea de proiecte de parcuri fotovoltaice cu o putere instalată totală de circa 300 MW, construcția/modernizarea a două microhidrocentrale de 10 MW la SE Turceni și 2 MW la SE Isalnița, construcția unui bloc nou în cogenerare de minim 200 MW pe gaz natural la SE Craiova care va înlocui capacitățile actuale de 2×150 MW pe lignit, construcția unui bloc de 400 MW pe gaz natural la SE Turceni care va înlocui o capacitate existentă de 330 MW pe lignit și construcția a 2 blocuri de 400 MW pe gaz natural la SE Ișalnița care vor înlocui grupul nr. 8 de 330 MW pe lignit și grupul nr. 7 de 330 MW pe lignit.

Finanțarea acestor investiții se va realiza din Fondul de Modernizare prevăzut de către Articolul 10d al Directivei 2018/410/UE de modificare a Directivei 2003/87/CE –EU-ETS.

Valoarea totală a investițiilor este de cca. 7 mld. lei, din care în investiții prioritare 1.5 mld. lei și investiții non-prioritare cca. 5 mld. lei. Pentru investițiile non-prioritare partea de finanțare de 30% va fi realizată prin contribuția proprie a CE Oltenia.

Prin realizarea acestor investiții emisia specifică de CO2 va scădea de la circa 0.84 tCO2/MWh produs în 2020 la 0.58 tCO2/MWh începând cu 2026, adică o scădere cu circa 30%.”

Andrei Maioreanu: „Am propus colegilor mei parlamentari din județul Gorj o modificare a Legii 123/2012 – Legea energiei și a gazelor naturale”

Aprobarea Strategiei Energetice a României de către Parlament va elimina eventualele disensiuni politice interne și ne va întări poziția în UE. În egală măsură, este o abordare cât se poate de constructivă și în folosul tuturor – de la producători, la consumatorii de energie electrică. Avem resurse, avem energeticieni de foarte bună calitate, avem manageri de companii buni, este momentul să așezăm lucrurile pe un suport serios de care toți au nevoie. Sectorul energetic este în sine o resursă fundamentală a economiei românești!” a scris Andrei Maioreanu pe pagina sa de socializare

Acestea au fost declarațiile fostului secretar de stat din Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu în urmă cu ceva timp. Se pare că PNL-ul nu a rămas dator și într-un timp relativ scurt a scos pe piață noua strategie. Interesante vor fi declarațiile care vor urma despre această nouă strategie, pentru care „gurile rele” nu au cuvinte de laudă.