Grigore Iunian a avut un rol însemnat în politica românească din perioada interbelică. Bărbat care nu a cedat compromisurilor, acesta a plecat atât din PNL, cât și din PNŢ, cele mai importante partide din perioada respectivă și a format alte partide, cel mai important fiind Partidul Radical Ţărănesc. De asemenea, Grigore Iunian a avut un cuvânt greu de spus la înscăunarea lui Carol al II-lea.
S-a născut la 1 octombrie 1882, în Târgu-Jiu. A absolvit școala primară în orașul natal, apoi a urmat liceul la Craiova, viitorul Colegiu Național Carol I, fiind mereu printre elevii fruntași. În anul 1902 a absolvit Facultatea de drept a Universității București, iar după susținerea licenței a revenit la Târgu-Jiu, unde a activat ca avocat în cadrul baroului din localitate. A urmat tradiţia familiei şi s-a înscris în Partidul Naţional Liberal, ajungând unul dintre fruntaşii organizaţiei gorjene. În anul 1914 Grigore Iunian a fost ales deputat la Colegiul al II-lea, din partea Partidului Naţional Liberal Gorj, demnitate pe care şi-a păstrat-o până la sfârşitul anului 1938.
A înfiinţat Partidul Muncii
Grigore Iunian nu a stat mult în PNL. În anul 1917 alături de alţi politicieni a înfiinţat Partidul Muncii, cu un program cuprinzând reformele politice, economice şi sociale. După sfârşitul Primului Război Mondial şi desfiinţarea Partidului Muncii, Grigore Iunian a revenit la Târgu-Jiu unde a practicat cu succes avocatura şi a rămas apropiat de viaţa politică. După ce a simpatizat cu Liga Poporului a generalului Alex Averescu, Grigore Iunian s-a înscris în Partidul Ţărănesc, condus de I. Mihalache, al cărui consilier a şi fost în perioada în care liderul politic a ajuns ministru al Agriculturii şi Domeniilor în guvernul Alex. Vaida Voievod. Grigore Iunian, consilierul mistrului I. Mihalache a expus proiectul de lege pentru înfăptuirea reformei agrare, care n-a mai ajuns în Parlament, fiind considerat prea radical.
A ajuns să deţină funcţia de minstru al Justiţiei
După căderea guvernului Blocului parlamentar şi venirea la guvernare a generalului Averescu, gorjeanul Grigore Iunian s-a implicat în constituirea Federaţiei Democratice Sociale formată din Partidul Ţărănesc, Gruparea politică ţărănească dr. N. Lupu şi Partidul Naţionalist Democrat. În anul 1924, I. Mihalache şi Grigore Iunian au militat pentru fuziunea Partidului Ţărănesc cu Partidul Naţional Român, care avea organizații puternice în Transilvania. Unificarea celor două formaţiuni s-a realizat la 10 octombrie 1926, când s-a votat statutul şi programul Partidului Naţional Ţărănesc. Din Comitetul Central Executiv al P.N.Ţ. a făcut parte şi Grigore Iunian, care a fost şi secretar al secției politice, administrative și constituționale a cercului de studii din cadrul P.N.Ţ. În perioada aprilie 1927 – octombrie 1932, a fost vicepreşedinte al P.N.Ţ. La 6 iunie 1927 în guvernul Barbu Ştirbei, lui Iunian i s-a încredințat timp de 15 zile funcția de ministru la Departamentul Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor Sociale, iar în guvernul Iuliu Maniu a fost ministrul justiției, din 10 noiembrie 1928 până la 7 martie 1930, când a demisionat. Ca ministru al justiţiei a promovat, conform cerințelor statului de drept mai multe legi: legea poliției, legea jandarmeriei și o legislație pentru reglementarea regimului de detenție.
S-a despărţit de PNŢ şi a format Partidul Radical Ţărănesc
În anul 1932 Grigore Iunian a avut mai multe divergențe de viziune cu conducerea P.N.Ţ. cu privire la conversiunea datoriilor agricole, stabilizarea monetară, plata cuponului extern. Acestea au fost expuse într-o cuvântare ținută la Târgu-Jiu. Ruptura definitivă de politica țărănistă s-a petrecut prin demisie la 4 octombrie 1932 când deputatul Grigore Iunian a rostit în Adunarea Deputaților o cuvântare acuzatoare la proiectul legii asanării datoriilor agricole, pe care a considerat-o antipopulară. La o întrunire a reprezentanților P.N.Ţ. din judeţele Vâlcea, Gorj și Satu Mare, care a avut loc în toamna anului 1932 la Câmpulung Muscel, Grigore Iunian a propus constituirea Partidului Radical Ţărănesc. Timp de un an, partidul a ajuns la 55 organizații județene. La alegerile din decembrie 1933, Partidul Radical Ţărănesc a câștigat 3 posturi de senatori și 8 posturi de deputat, între cei aleși fiind și Grigore Iunian.
Înscăunător de Rege
La venirea lui Carol al II-lea în România, în Guvernul Iuliu Maniu erau două opinii: cea a lui Maniu, care susținea proclamarea lui Carol sub formă de conducător sub regenţă și opinia lui Grigore Iunian, care susținea proclamarea lui Carol drept rege al României. Grigore Iunian era supărat pe Maniu fiindcă nu-l numise ministru de interne, așa cum le-a fost înțelegerea. La 7 iunie 1930, Grigore Iunian a prezentat în ședința comună a Camerei şi Senatului proiectul de lege, prin care actele normative adoptate la 4 iunie 1930 au fost anulate, astfel încât Coroana putea reveni lui Carol al II-lea. „Reprezentanţa Naţională a hotărât prin vot proclamarea regelui Carol al II-lea, iar în această acţiune gorjeanul Grigore Iunian a fost între principalii inițiatori și susținători ai reușitei“, a menţionat Alexandru Doru Şerban. Grigore Iunian s-a stins din viață la data de 19 decembrie 1940, bolnav de cancer, fiind înmormântat la Târgu-Jiu.
