Mânăstirea Lainici, situată în orașul Bumbești-Jiu, este unul dintre cele mai importante obiective religioase și turistice din Gorj. Așezată la mijlocul mirificului defileu al Văii Jiului, la 25 km de Petroșani și la 32 km de Târgu-Jiu, mânăstirea aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Loc de pelerinaj al românilor din toată țara, Mânăstirea Lainici este supranumită „mireasa din Defileul Jiului” datorită fațadei sale de un alb puternic.
Mânăstirea Lainici – istoric
Sfânta Mânăstire Lainici are o istorie minunată, începuturile sale pierzându-se în veacurile grele și întunecate ale evului mediu românesc. Întemeietorul său este considerat Sfântul Nicodim de la Tismana, care potrivit cronicii de la Prislop, s-a așezat într-o peștera pe Valea Jiului, „la Surduc”, lângă Mânăstirea Lainici. Între anii 1750-1765, marea prigoană împotriva ortodoxiei românești, declanșată peste toată Transilvania, a ajuns până la Mânăstirea Lainici. Așa cum dovedesc documentele vremii, generalul Bukow, în fruntea armatei sale, a distrus cu tunurile peste 300 de biserici și mânăstiri ortodoxe, printre care și Mânăstirea Lainici, care era situată la câțiva kilometri de granița cu Imperiul Austro-Ungar. În anul 1784, schimnicul Atanasie este trimis de la Tismana pentru a reînvia Mânăstirea Lainici. El adună din nou o obște de 30 de monahi. După moartea sa, între 1810 și 1817, câțiva boieri din Târgu Jiu – Nicolae Brăiloiu, Răducanu Mărdănescu, Stanca Măldărescu și Iosif Fărcășescu, din Fărcășeștii Gorjului – au construit actuala biserica de zid a Mânăstirii Lainici, care a fost sfințită de către Episcopul Galaction al Râmnicului cu hramul „Intrarea în Biserica a Maicii Domnului”. După anul 1947, când vine la conducerea țării regimul comunist, mânăstirea Lainici este lovită iarăși fără milă. În această perioadă începe construirea căii ferate Bumbești – Livezeni, precum și modernizarea drumului național, pe aceeași distanță. Muncitorii care au executat aceste lucrări au devastat și au afectat viata bisericească din mânăstire asemenea unor invadatori păgâni, ocupând toate terenurile mânăstirii și amplasând aici barăci. Prin astfel de cruzimi a trecut mânăstirea Lainici pana în anul 1957, când toți cei care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spațiilor mânăstirii au părăsit, cu mare greutate, aceste locuri. Din anul 1961, Mânăstirea Lainici este desființată ca mânăstire independentă, rămânând cu titlul de „casă de oaspeți”. Până în 1970 ușile bisericii au fost închise cu lacătul, nemaipermițându-se să se săvârșească slujbe decât numai în unele duminici și sărbători religioase. În iulie 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală, de către Înalt Prea SfinȚitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost începută, proiectată schematic și construită până la stadiul structurii de rezistență de către inginerul Ioan Selejan, actualmente Prea Sfințitul Episcop al Covasnei și Harghitei.
Mânăstirea Lainici – arhitectura
Noua biserică din Mânăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, în pantă, acesta creând necesitatea unui subsol. Pe de altă parte, precum se cunoaște, istoria bisericii creștine până în zilele noastre a cunoscut două perioade fundamentale: prima perioadă de la anul 1 pana la anul 313, respectiv până la Edictul de la Milano al Împăratului Constantin cel Mare, perioada Bisericii din catacombe, în care s-a vărsat cel mai mult sânge și au murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul și temelia Bisericii Creștine; și a doua perioada, de la anul 313 pana în zilele noastre. Asemeni împărțirii istoriei creștine în aceste două perioade fundamentale, tot astfel s-a împărțit și planul însă aspectul cel mai inedit al acestei catedrale este tematica iconografică, care se intenționează, cu ajutorul lui Dumnezeu, să se realizeze. Astfel, biserica de la subsol va fi destinată Bisericii din catacombe, pictându-se viața creștinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentându-se majoritatea sfinților și martirajelor cunoscute din istoria Bisericii și din Sfânta Tradiție. În pictura bisericii de deasupra, se vor marca cele mai importante momente din istoria Bisericii Creștine, cu cei mai reprezentativi sfinți din toată lumea și din toate timpurile. Partea de sus este zugrăvită de pictorul Grigore Popescu, urmărind istoria Bisericii de după persecuții, până în zilele noastre. Aici apare originalitatea mesajului din frescă: părintele stareț a dorit să zugrăvească chipurile unor sfinți martirizați recent, în zilele noastre. Sunt pictați în primul rând sfinții ruși, uciși în timpul comunismului, apoi sfinți din tot estul creștin, căzuți sub ateism. În biserica cea nou construită se afla încă din vara anului trecut icoana Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare”, unicat în țara noastră, adusă tocmai de la Muntele Athos. Icoana este neobişnuită prin dimensiunile sale, fiind pictată pe lemn de santal și acoperita cu o mantie grea de argint aurit. Icoana e făcătoare de minuni. În fața altarului, o casetă aurită revarsă puterea multor sfinți ai Răsăritului, cu prezență unică în România, printre care Sfinții Ignatie Briancianinov, Serafim de Sarov ori Dimitrie al Rostovului.
Când omul vrea să se încarce cu harul locului și să-și întoarcă privirea spre divinitate caută locuri deosebite, scăldate în credință, liniște și împăcare sufletească. Un astfel de loc divin este Mănăstirea Lainici.
