„Oamenii angajaţi sunt oamenii care se şi angajează într-o chestiune, iar cei salariaţi vin doar să-şi ia salariile”.

Piața  forței de muncă din județul Gorj este un dezastru total. De ce spunem asta? Pentru că formatorii sunt total defazați, în raport cu necesitățile și cerințele pieței. 

Cel puțin, așa reiese din discuțiile pe care le-am purtat cu cele trei segmente ale pieței muncii. S-ar putea spune că angajatorii au probleme în a-și găsi „omul potrivit”, cu calificările necesare și cu motivația la purtător. În timp ce potențialii angajați găsesc exagerate cerințele angajatorilor într-o piață a forței de muncă deja șubrezită.

Așa se face că, întrebat ce doresc angajatorii de la potențialii angajați, responsabilul de resurse umane al unei fabrici locale producătoare de var, a declarat: „ Noi avem două zone de activitate unde se fac angajări : pe parte de expediție unde avem nevoie de studii medii, iar pe mentenanță avem posturi de electrician. Acestea nu sunt ocupate nici în prezent. Fiind o fabrică producătoare de var avem nevoie de personal calificat, cu minimum un an de experiență. Acest post de electrician este disponibil din luna iulie.  Din păcate, piața de muncă din regiunea Olteniei nu are personalul specializat. Noi, ca și angajatori, oferim un contract colectiv de muncă prin care drepturile salariaților sunt negociate peste drepturile legale minime. În afară de salariul propriu-zis noi propunem tichete de masa, se decontează transportul, se acordă sporuri de noapte, sporuri suplimentare pentru zilele de sâmbătă și duminică. Locurile noastre de muncă oferă stabilitate, dar oamenii nu sunt interesați”.

Un domeniu diferit, aceleași probleme

„ De zece ani sunt antreprenor în domeniul alimentației publice și tot de zece ani mă confrunt cu aceleași probleme. Oamenii nu sunt dornici că muncească. Vin două-trei zile după care pleacă. Își doresc să muncească cât mai puțin și pe bani mulți. Eu dintodeauna am fost deschis cu ei și le-am dat o șansă chiar și celor care nu păreau interesați. Le-am oferit un soi de training, adică le-am aratat cum trebuie să servească clienții și cum trebuie să relaționeze cu ei. Eu mi-aș dori să intru în contact cu oameni, chiar și fără experiență, dar cu dorința de a învăța și de a fi perseverenți ”, spune Dan Staicu proprietarul unui pub din Tg-Jiu.

Viitori angajați nemulțumiți de angajatori

Pe de altă parte avem părerea potențialilor angajați care ne spun că nu își găsesc locul în piața de muncă din județul Gorj. Își argumentează spusele prin faptul că se lovesc mereu de oameni care le cer experiență. Majoritatea persoanelor care își doresc să se angajeze spun că vor să aibă parte de un cadru de muncă legal, cu un program de muncă fix, iar lipsa experienței să nu mai fie un impediment.

„ De unde experiență? Am terminat Facultatea de Stiințe Economice, specializarea Contabilitate. Am mers la diferite interviuri pentru jobul de contabil și toti angajatorii mi-au cerut vechime. Am specificat în timpul acestora, de nenumărate ori, că în anul 2016 am absolvit studiile superioare, deci nu am avut unde să obțin experiență. Îmi doresc să pot pune în practică toate cunostințele mele, dobândite în timpul facultății ”, a declarat Ionuț Ungureanu, șomer.

Ne școlim pentru nimic

La nivelul orașului Târgu Jiu, doar dacă luăm în calcul principala universitate, Universitatea „Constantin Brâncuși ”, avem 447 de absolvenți cu studii de licență și 209 masteranzi ieșiți spre câmpul muncii anul acesta. Din păcate, oportunitățile pe care județul le oferă tinerilor în vederea angajării sunt practic NULE.

„ Nu am putut fi angajată absolut nicăieri, atât pe domeniul studiat cât și în afara lui. Motivele erau destul de simple: nu ai experiență sau meriți ceva mai bun. Pe domeniul studiat cereau experiență, în contextul în care doar ce ieșisem de pe băncile universității. Am căutat mult, și am încercat să fac tot posibilul să lucrez în țară, până am ales să plec în afară. Am dorit să urmez cursurile Facultății de Drept ca să pot profesa ca și avocat, dar din păcate în România nu este posibil. Tinerii nu își găsesc locul”, ne spune C. M., absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității „ Titu Maiorescu ”.

Studiind pagina de internet a universității, la capitolul „Joburi și Perspective de orientare în carieră”, avem două linkuri către eventuale oportunități de angajare, așa zise pentru ei, absolvenții: unul care duce către pagina Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă și, ulterior către cea a Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM), iar celălalt care ne îndreaptă către pagina posturi.gov.ro, în interiorul căreia căutăm posturile pe raza județului nostru.

Problema pentru absolvenți abia acum apare și ne ajută să-i înțelegem. Într-o listă de 163 de joburi pe site-ul AJOFM (http://www.gorj.anofm.ro), actualizate zilnic, doar 4 (!!!) necesită studii superioare, de inginerie. Pe cel de-al doilea link găsim, într-o scurtă listă de posturi în majoritate în domeniul medical, doar două care necesită studii superioare, ambele în administrația publică locală. Partea frumoasă, care confirmă spusele intervievaților noștri, este că aceste joburi solicită experiență în domeniu între 3 și 9 ani!

Așa încât, decizia de a renunța la a avea studii superioare într-un astfel de context devine aproape logică:

„ Nu am dorit să fac o facultate deoarece toate cunoștințele mele au făcut una și sunt în aceeași situație ca și mine. Au un job în domeniul alimentației publice: barman, vânzător comercial, chelner. Vreau să mă axez pe niște cursuri de calificare, să studiez piața, să știu în ce domeniu mă pot specializa. Nu vreau să fac ceva de dragul de a face”, a precizat Dana O.

Așa se explică probabil și de ce am ajuns să fim țara cu cei mai mulți vânzători de aprozar licențiați în Drept.

Oameni formați în România, prestatori de servicii în străinătate. 

Lăsând de-o parte slaba dezvoltare economică a județului nostru care explică lipsa posturilor necesitând studii superioare pe piață si a locurilor de munca in general, am încercat totuși să ne explicăm de ce angajatorii par nemulțumiți de calificările celor ce le bat la ușă.

Pentru asta ne-am îndreptat astfel atenția spre formatori. Cei care încearcă să „umple” golurile în privința calificării personalului. Am fost suprinși să aflăm că 70% dintre cursanții A.C.C.R Gorj au luat calea emigrării, folosindu-se ca bază de aceste cursuri, după cum ne spune chiar președintele asociației:

„ Căutăm persoane care să prezinte spirit civic, spirit de echipă, profesionalism și seriozitate. În toată regiunea Olteniei, piața muncii este limitată. În județul Gorj, este o lipsă acută  a locurilor de muncă, salariile sunt mizere. Oamenii preferă să se califice iar apoi să plece în afara țării, deoarece salariile sunt mult mai mari iar condițiile de muncă sunt mult mai bune. 70% din persoanele care ne-au trecut pragul s-au îndreptat către străinătate , pentru că România nu le oferă posibilitatea de a face carieră. În țară, foarte puține persoane fac carieră  pe bune , în baza competențelor dobândite. Oamenii sunt prea săraci să investească în formare profesională. Avem contracte cu diferite firme, privind plasarea forței de muncă. Din păcate oamenii refuză angajarea și preferă să plece peste hotare”.

Cursuri profesionale, interes zero.

Toate aceste instituții de formare propun anual cursuri de calificare pentru persoanele din județul Gorj. Oferta lor are la bază o notă de fundamentare, realizată la nivel național. Aparent, aceasta ține cont de cerințele angajatorilor , ale angajaților dar și de cele ale șomerilor, după cum o spun centrele de formare.

Camera de Comerț și Industrie Gorj a avut anul acesta un număr  de 63 de cursuri pe care șomerii le puteau urma. Întrebarea este cât de fundamentată este această ofertă, sau cât de bine promovată este ea, în condițiile în care doar 200 de persoane au decis să participe? Cu atât mai mult cu cât, după spusele reprezentanților CCI Gorj, acestea sunt deja  în câmpul muncii și vin aici pentru o recalificare.

CURSURI

 

Și totuși, propunem cursurile solicitate de piață?

„ Scopul acestor cursuri este de a facilita intrarea pe piața muncii a tinerilor care își doresc o calificare. De exemplu noi pentru septembrie – noiembrie am avut opt cursuri de calificare: bucătar, cameristă, croitor, comunicare în limba engleză, comunicare în limba germană, inspector resurse umane, lucrător comercial,  ospătar-chelner-vânzător în alimentație. Noi avem un plan de ocupare în formări profesionale, ne-am propus să încadrăm în anul 2017, 400 de șomeri. La 31 august aveam 351 de persoane incadrate în forța de muncă activă. Pot afirma că vom depăși cu siguranță planul pe care ni l-am propus. Dorim ca în următoarea perioadă să putem trimite aceste cursuri de calificări și la nivel teritorial. Scopul acestora este de a găsi rapid un loc de muncă”, a precizat Romeo Chiriac, director AJOFM.

Ajutor primit de la instituțiile statului – Nici unul.

Pe site-ul agenției avem 163 de oferte de locuri de muncă.  Deși o parte dintre cursurile propuse la această oră de AJOFM corespund posturilor scoase, ne întrebăm de ce ar propune AJOFM cursuri de „comunicare în limba engleză și în limba germană”? Întrebarea devine cu atât mai pertinentă dacă ținem cont de faptul că aceste cursuri apar și în oferta ACCR Gorj. Să fie aceste cursuri în legătură cu faptul că pe site-ul AJOFM există o pagină dedicată joburilor în străinătate? Sau că ACCR pregătește viitori emigranți? De ce o instituție oficială ar publica in special posturi oferite într-o altă țară? Formam personal calificat doar pentru export? … Întrebări la care sperăm că vom primi răspunsuri… cândva!

Un lucru este cert: piața forței de muncă din Gorj este la fel de lipsită de strategie și viziune. La fel ca orice alt domeniu economic sau de altă natură de pe teritoriul județului nostru! In acest context haotic formatorii locali nu par foarte conectați la cererea și oferta actuală din județ!

Ca o notă tristă de subsol trebuie precizat faptul că asociațiile patronale din Gorj, cândva foarte active, sunt inexistente.