Stop tăierii fondului forestier!

Conform Inventarului Forestier Național (IFN), România deține o suprafață totală de 7.046.056 ha de pădure. Gradul de acoperire forestieră a țării noastre se situează sub media Uniunii Europene, de 38% și sub media de 40% stabilit prin programul Natura 2000.

Ce este programul Natura 2000?

Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate ce cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. Realizarea Rețelei Natura 2000 se fundamentează pe două directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate și Directiva Păsări, ce reglementează modul de selectare și desemnare a siturilor și protecția acestora, iar Statele Membre au dreptul de a reglementa modalitățile de realizare practică și de implementare a prevederilor din Directive, la nivel național.

Vegetația forestieră în România

Pe regiuni, cea mai mare suprafață de pădure se regăsește în Transilvania unde 37% din suprafața totală a terenurilor este acoperită de vegetație forestieră. Urmează Moldova, cu 31% din suprafață împădurită și Țara Românească, cu 20%. În funcție de zonele de relief, din totalul suprafeței zonei montane din România, 65% este acoperită cu pădure. În zona de deal, din totalul suprafețelor, zona de pădure reprezintă 27%, iar la câmpie pădurile ocupă 5% din suprafețe.

Din punct de vedere al structurii pe specii, pădurile cuprind următoarele specii principale: fag (32%), molid (23%), stejar (17%), brad (5%), diverse specii de esență tare (5%), alte specii de esență moi (15%) și alte rășinoase (2%).

În România fenomenul despăduririlor este foarte răspândit, mai ales în județele din zona montană, iar autoritățile au responsabilitatea de a gestiona și monitoriza intervențiile forestiere. De asemenea, în cazul în care au loc tăieri ilegale de arbori, este responsabilitatea autorităților să efectueze controale și să aplice sancțiunile necesare. 51% din fondul forestier se află în proprietate publică și este administrat în principal de Regia Naţională a Pădurilor, Romsilva iar 49% este proprietate privată fiind în cea mai mare parte administrată de structurile silvice private.

Defrișările pădurilor la nivel național

Printr-un raport al Curții de Conturi a României, în perioada 1990-2011 au fost defrișate 366.000 de ha de pădure, atât din ocoale silvice de stat cât și din cele private, cauzând un prejudiciu de 5 miliarde de euro. Cele 5 miliarde de euro rezultă din calcularea beneficiului la un preț  de 70 euro/metru cub lemn de foc, valoarea cea mai mică a lemnului. „Această cifră este departe de a fi cea reală, întrucât cea mai mare parte a arborilor tăiați din pădurile României au luat calea străinătății (către țări din Europa, Nordul Africii, Asia) la prețuri cu mult mai mari decât prețul minim stabilit pentru lemnul de foc”, precizează raportul. Din datele prezentate de Romsilva, rezultă că zilnic se exploatează, în medie 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile ilegale sau furturile. Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat și privată în perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispoziție de Ministerul Mediului și Romsilva, de 633.500 m.c. „Având în vedere volumul mediu de 217 m.c lemn/ha, rezultă că în perioada analizată s-a tăiat/defrișat ilegal pădure pe o suprafață de 291.932 hectare”, se arată în raport.

 

Harta defrișărilor ilegale

 

Împădurirea pe terenuri agricole degradate

România are în jur de 3,5 milioane ha de terenuri agricole degradate, dintre care 2 milioane ha cu degradare pronunțată, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole, majoritatea acestor suprafețe putând fi ameliorate prin împădurire. Conform programelor de împădurire elaborate la nivelul autorității centrale care răspunde de silvicultură, pentru perioada 2005-2013 s-a prevăzut împădurirea a 156.000 ha de terenuri degradate, din care s-au împădurit efectiv 18.500 mii ha, doar 12% din tot ce se putea face.

Răspândirea pădurilor pe teritoriul ţării este neuniformă. Aproximativ 51,9% din păduri sunt localizate în regiunea arcului carpatic, 37,2 % în dealurile precarpatice şi 10,9% la câmpie. Astfel, din repartiţia pădurilor pe mari zone geomorfologice, rezultă că procentul cel mai mic se înregistrează în zonele de câmpie, cele mai despădurite fiind Câmpia de Vest (3,2%), Câmpia Bărăganului(3,5%), Câmpia Moldovei (4,1%), Câmpia Olteniei (5,3%) etc. Codul Silvic impune proprietarilor sau administratorilor de păduri obligaţia de a regenera pădurile în cel mult
două sezoane de vegetaţie de la executarea tăierii unice sau definitive şi de a constitui fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, din care să se finanţezelucrările de regenerare şi de îngrijire a arboretelor.

Sursa Inventarul Forestier Național

 

Distribuția pădurilor pe forme de relief                           Distribuția pădurilor pe specii principale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Potrivit Ministerului Apelor și Pădurilor  efectele defrișărilor le vedem în viața de zi cu zi: alunecări de teren, inundații, colmatarea cursurilor de apă, accentuarea efectelor fenomenelor meteorologice extreme, în special seceta, și mai ales scăderea calității vieții datorită diminuării efectului pe care îl are pădurea asupra aerului pe care îl respirăm.

Se discută mereu despre împădurirea zonelor defrișate, dar din păcate, costurile pentru aceste campanii sunt foarte ridicate. Pe site-ul Ministerului Apelor și Pădurilor am observat o speță pe care o prezentăm mai jos: „Pentru împădurirea a 700 de ha defrișate ilegal, în județul Argeș, autoritățile ar trebui să investească peste 3 milioane de euro.

Fondul forestier la nivelul regiunii Oltenia

Un studiu al Institutului Național de Statistică, prezentat în anul 2015, ne arată că cel mai mare fond forestier din zona Olteniei se regăsește în județul Vâlcea 271.434 ha de pădure și în județul Gorj 249.241 ha iar cea mai scăzută cifră se află în Olt cu doar 54.138 ha de fond forestier. De precizat că la nivel național, cele mai bine clasate județe sunt următoarele: Suceava, Hunedoara și Caraș-Severin.

 

Numărul infracțiunilor asupra fondului forestier este în scădere.

Anul trecut au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, dintre care 5.222 au constituit fapte penale. Vestea bună este că, deși numărul de 5.222 de infracțiuni nu este de neglijat, acesta a scăzut cu 47% față de anul 2015.  Acest lucru s-a datorat noilor prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor dar și a implicării oamenilor. Aceștia au dat o mână de ajutor autorităților prin semnalarea cazurilor.

Autoritățile competente au investigat 18.107 cazuri la nivel național, dintre care au fost soluționate 5.447. Din totalul cazurilor soluționate (5.447) în cursul anului 2016, au fost trimise în judecată doar 597, mai exact doar 10,96% din totalul infracțiunilor constatate. Anul trecut, județul Gorj s-a clasat pe rușinosul loc doi, în ceea ce privește numărul de infracțiuni comise asupra fondului forestier. În anul 2016 la nivelul județului Gorj s-au constatat 1.012 de infracțiuni, din acestea numărul cazurilor soluționate a fost de 341.

Inspectorul Pădurii

Un rol important în semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de către autorități, ca urmare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de transparență prin aplicația de mobil Inspectorul Pădurii și site-ul www.inspectorulpadurii.ro

„La 1 ianuarie 1990 Gorjul avea 231.000 de ha de pădure. În decursul anilor s-au retrocedat 123.000 de ha persoanelor fizice și juridice, dintre care 56.000 de ha sunt administrate de Direcția Silvică. În prezent, județul nostru beneficiază de 108.000 de ha de fond forestier, aflate în posesia DS. Deci, Direcția Silvică Gorj asigură paza a 164.000 de ha de pădure. Din cele 67 000 ha de pădure, care nu se află sub administrarea DS, 42 000 ha sunt păzite de Ocolul Silvic, iar restul de 25 000 ha sunt rămase fără contract. Cele mai multe apeluri la 112, pentru verificarea legalității transportului de material lemnos au fost efectuate din județul Gorj, peste 3500 de sesizări au primit operatorii numărului de urgență. Județul nostru a efectuat aproximativ 22% din totalul apelurilor primite la nivel național”, a declarat Cîrstoc Adrian Ovidiu, director Direcția Silvică Gorj.

 

Volum masă lemnoasă tăiată ilegal 2014 2015 2016 2017
1966 mc 3000 mc 2381 mc 1437 mc
Acțiuni de prevenire 2014 2015 2016 2017
4174 4507 4602 4034
Infracțiuni silvice întocmite de D.S Gorj 2014 2015 2016 2017
51 72 61 56
Contravenții 2014 2015 2016 2017
414 393 370 344

Date furnizate de Direcția Silvică Gorj

Potrivit datelor menționate mai sus, în ultimii ani volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal s-a înjumătățit, deoarece societatea civilă a fost mult mai vigilentă  și a reușit să semnaleze la timp toate neregulile. Autoritățile gorjene ne-au declarat că sunt mulțumiți de faptul că oamenii au reușit, de fiecare dată când a fost necesar, să utilizeze numărul de urgență sau aplicația mobilă Inspectorul Pădurii.

Pasul decisiv îl au actorii principali în problema defrișărilor, și anume companiile forestiere care execută tăierile, proprietarii terenurilor împădurite și mai ales ocoalele silvice, Garda de Mediu, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Aceștia sunt primii care trebuie să conștientizeze situația și consecințele grave ale defrișărilor și să-și concentreze atenția asupra salvării naturii și să acționeze imediat. Pe lângă reîmpădurire, trebuie luate în considerare și alte tactici pentru a contracara defrișările. Autoritățile ar trebui să promoveze mai mult această problemă cu care ne confruntăm. Ar fi necesare câteva campanii la nivel național, campanii care ar putea informa atât adulții, cât și elevii școlilor României. Ei ar trebui să știe că pentru obținerea hârtiei pe care o folosesc la imprimantă, este necesară tăierea a 24 de copaci.

La data de 7 iulie a acestui an, la cea de-a 41 sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia, s-a decis includerea în patrimoniul Unesco a nouă păduri virgine din România.
Odată intrate în patrimoniul UNESCO, pădurile sunt complet protejate. Trebuie conservate exact în starea în care se află. Asta înseamnă că nu se va mai tăia nici măcar un pom și nu vor mai fi exploatări forestiere decât cu respectarea normelor europene, care sunt foarte stricte.
Acest pas a fost unul important pentru țara noastră. Pe viitor, văzând că străinii promovează și protejează mai mult lucrurile pe care noi le avem, românii ar putea ocroti mai mult aceste habitate atât de prețioase.

 

Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.