80% din populatia Gorjului nu muncește

Situație dezastruoasă în județul Gorj, unde se înregistrează o scădere drastică cu aproximativ 20% a populației. Practic, județul Gorj a reușit contraperfomanța de a pierde, după Revoluție, o cincime din populație sau aproape 80.000 de locuitori.
Dacă în anul 1992 Gorjul numără mai bine de 401 de mii de locuitori, în prezent numărul acestora a scăzut la puțin peste 325.000.

NR. Această analiză este realizată bazându-ne pe datele INS pentru anii 2015 și 2016

La nivel național România va continua să pierdă mai mult de 4 milioane de locuitori până în anul 2050. Din nefericire cele mai dramatice scăderi ale populaţiei se vor înregistra însă în regiunile din sudul ţării. Cel puțin așa reiese dintr-o analiză realizată de profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române. (mai multe detalii aici)
Cele mai afectate de îmbatrânirea rapidă si de fenomenul migrației economice vor fi județele Olteniei (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea), care vor pierde 33% din populaţie până în 2050, adică aproape 700.000 de locuitori.

Ce legătură există între natalitate, migrație și corupție?

Acest fenomen nedorit se datorează mai multor factori complementari. Îmbătrânirea populației, natalitatea negativă și emigrația joaca un rol major, însă nu pot explica pe deplin fenomenul depopulării. Factorii de natură economică și socială, precum lipsa locurilor de muncă și corupția endemică întregesc tabloul.

De la an la an numărul locuitorilor cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani scade constant. Acest lucru influențează in mod direct numărul salariaților activi, a celor care trebuie să susțină prin munca lor întregul pilon social.Trebuie menționat faptul că doar o mică parte din segmentul 18-65 de ani reprezintă în realitate populația activă, care contribuie la bugetul de stat.

Așa cum reiese și din graficul de mai sus, îmbătrânirea populației și scăderea natalității influențează în mod aproape direct factorul economic, prin scăderea numărului populației potențial active.

Toți factorii de mai sus se află într-o relație de interdependență unul față de celălalt. În acest context nu putem trece cu (continuarea în pagina urmatoare) 

Lasa un comentariu