80% din populatia Gorjului nu muncește

Situație dezastruoasă în județul Gorj, unde se înregistrează o scădere drastică cu aproximativ 20% a populației. Practic, județul Gorj a reușit contraperfomanța de a pierde, după Revoluție, o cincime din populație sau aproape 80.000 de locuitori.
Dacă în anul 1992 Gorjul numără mai bine de 401 de mii de locuitori, în prezent numărul acestora a scăzut la puțin peste 325.000.

NR. Această analiză este realizată bazându-ne pe datele INS pentru anii 2015 și 2016

La nivel național România va continua să pierdă mai mult de 4 milioane de locuitori până în anul 2050. Din nefericire cele mai dramatice scăderi ale populaţiei se vor înregistra însă în regiunile din sudul ţării. Cel puțin așa reiese dintr-o analiză realizată de profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române. (mai multe detalii aici)
Cele mai afectate de îmbatrânirea rapidă si de fenomenul migrației economice vor fi județele Olteniei (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea), care vor pierde 33% din populaţie până în 2050, adică aproape 700.000 de locuitori.

Ce legătură există între natalitate, migrație și corupție?

Acest fenomen nedorit se datorează mai multor factori complementari. Îmbătrânirea populației, natalitatea negativă și emigrația joaca un rol major, însă nu pot explica pe deplin fenomenul depopulării. Factorii de natură economică și socială, precum lipsa locurilor de muncă și corupția endemică întregesc tabloul.

De la an la an numărul locuitorilor cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani scade constant. Acest lucru influențează in mod direct numărul salariaților activi, a celor care trebuie să susțină prin munca lor întregul pilon social.Trebuie menționat faptul că doar o mică parte din segmentul 18-65 de ani reprezintă în realitate populația activă, care contribuie la bugetul de stat.

Așa cum reiese și din graficul de mai sus, îmbătrânirea populației și scăderea natalității influențează în mod aproape direct factorul economic, prin scăderea numărului populației potențial active.

Toți factorii de mai sus se află într-o relație de interdependență unul față de celălalt. În acest context nu putem trece cu vederea  fenomenul corupției generalizate care are un impact direct asupra tuturor celorlalți factori. Ca efect direct, corupția a dus la o subdezvoltare a antreprenoriatului local și la scăderea drastică a numărului locurilor de muncă. Acest flagel a generat și efecte indirecte. În special, prin încurajarea migrației forței de muncă calificate, scăderii calității vieții, a nivelului de trai și în consecință prin sporirea natalității negative și îmbătrânirea populației. Ne vom opri însa aici în analiza acestui aspect, însă pe viitor îi vom oferi mult mai mult spațiu și timp în rubrica Teoria Haosului.

Numărul șomerilor maschează dimensiunea dezastrului

Mulți dintre noi iau ca un indicator al bunului mers al economiei numărul sau procentul șomerilor. În realitate, acest număr nu face decât să camufleze dimensiunile dezastrului general. Și asta deoarece procentul șomerilor reprezintă doar numărul celor înscriși în listele AJOFM, iar ponderea acestora nu este pe atât de mare pe cât s-ar crede.  De asemenea, acest procent nu ia în calcul și numărul asistaților social, al minorilor sau cel al pensionarilor.

Din nefericire, realitatea județului Gorj este una mult mai sumbră. Din 1990 și până în prezent, numărul salariaților a scăzut în mod constant ajungând la aproape o treime. În momentul de față doar puțin peste 69 de mii de persoane din totalul locuitorilor județului Gorj sunt salariați. Prin salariați, conform INS se întelege: ”Numarul mediu al salariatilor cuprinde persoanele angajate cu contract de munca / raport de serviciu pe durata determinata sau nedeterminata (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), al căror contract de muncă/raport de serviciu nu a fost suspendat în perioada de referință”. Asta în condițiile în care în primii ani după Revoluție numărul acestora se ridica la cca. 150 de mii.

Practic, o mână de oameni, o cincime din locuitorii județului Gorj susțin întreaga economie locală. Ba mai mult, cum mare parte din salariați activează în domenii subvenționate de stat, precum Administrație Publică, Învătământ, Sănătate, Asistență Socială, ș.a, putem concluziona că numărul celor care contribuie cu adevăvat este mult mai mic.

Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.