Istoricul Gheorghe Nichifor a lansat dumincă, 24 septembrie, la București, cea mai nouă carte a sa „Marea Unire din 1918 – Repere bibliografice gorjene”. La această reuniune au avut loc mai multe lansări de carte și reviste.
Această carte a avut ca și bază apropierea marcării celor 100 de ani de la Marea Unire, deoarece acest eveniment este unul din cele mai mari pe care le-a avut istoria română. El s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, și a Transilvaniei cu țara-mamă.
„Este o carte la care țin, întrucât pentru mine, Marea Unire reprezintă un eveniment de suflet, fiind profesor de istorie și istoric am scris mult în această direcție . Este un proiect al unei edituri din Moldova, care i-a propus cunoscutului istoric Ioan Scurtu să coordoneze o colecție de 100 de lucrări pentru împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Pentru acest proiect am fost și eu contactat, și am avut plăcerea de a colabora cu profesorul Scurtu, care mi-a fost dascăl în facultate. Prin această carte doresc să spun că au existat și există preocupări în Gorj pentru acest eveniment istoric”. Lansarea a avut loc la întâlnirea bianuală a Ligii Culturale „Fiii Gorjului”, am avut placerea de a vedea că mulți gorjeni au venit, drept urmare toate exemplarele pe care le-am adus cu mine la București s-au vândut foarte repede”, a precizat Gheorghe Nichifor.
Întrebat care este interesul gorjenilor în ceea ce privește cultura, Nichifor ne-a spus că abordarea celor care organizează aceste manifestări culturale trebuie să se schimbe, iar oferta trebuie să fie diferită de cea de acum. Profesorul de istorie crede că manifestările ar trebui să aiba loc în spații mai puțin festiviste, deci prin urmare în spații care să concordeze cu personalitatea tinerilor din ziua de azi.
„Tinerii tratează cu superficialitate aceste manifestări culturale, ei nefiind întotdeauna prezenți. Eu observ cum sunt la orele de istorie pe care le predau la colegiul „Ecaterina Teodoroiu”, îi văd la clasă, le place, gustă, înțeleg, răspund. Ideal ar fi să extindem acest gust pentru istorie, această plăcere de a ști ce a fost în trecut”, a mai adăugat istoricul.