Dincolo de cifre, situația pare fără ieșire. La țară, unde trăiește jumătate din populația țării, cel mai sărac mediu social, alcoolismul a atins cote de nestăpânit. Se bea mult și prost. Băuturile contrafăcute, sau unele produse preparate în gospodării, atacă agresiv organele vitale ale consumatorilor și se ajunge rapid la deces. Suntem primii în Europa într-un nedorit clasament al femeilor ucise în urma consumului excesiv de alcool. La segmentul bărbați, ocupăm locul al treilea. România nu are nicio strategie națională prin care să controleze fenomenul. Anual, în țara noastră, mor 20.000 de persoane din cauza băuturii. Toate aceste studii sunt întocmite de Organizația Mondială a Sanătății. Ministerul Sanătății admite că avem o problemă reală cu alcoolul. Acesta este direct responsabil pentru producerea a aproximativ 60 de boli, și contribuie la apariția altor 200 foarte grave, dintre care unele cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale și numeroase cancere. Așadar, alcoolul contribuie, în diferite grade, la majoritatea bolilor cronice de care suferă românii, dar responsabilii nu au un plan concret de măsuri.
Consumul de alcool raportat în România
Un studiu al Institutului Național de Sănătate Publică România, ne arată următoarele lucruri: consumul mediu de alcool pur în rândul bărbaţilor este de 22,6 litri, respectiv 6,8 litri în rândul femeilor.
Preferinţele românilor pentru băuturile alcoolice se îndreaptă în principal spre bere (50%
din băutori), vin (29%) şi băuturi spirtoase (21%).
Analiza tipului de consumator din perspectiva echivalentului volumului de alcool indică:
• 18,4% băutori „light” (uşor), cu un consum săptămânal echivalent alcoolului conţinut de
maxim 2 sticle de bere;
• 27% sunt băutori „medium” (medii), care consumă săptămânal echivalentul alcoolului
din 2–7 sticle de bere;
• 11% băutori „hard” (grei), care consumă saptămânal echivalentul alcoolului din peste 7 sticle de bere.
Consumul de alcool reprezintă apanajul mediului de provenienţă urban pentru consumatorii „light”, respectiv al mediului rural pentru consumatorii „hard” (60%), majoritatea băuturilor fiind produse în propria gospodarie, pentru ultima categorie. Consumatorii cu un nivel crescut de instruire se regăsesc preponderent în categoria băutorilor, consumul crescut de alcool fiind mai frecvent în rândul celor ce provin din familii sărace. Cu toate acestea, venitul personal situat peste medie se asociază cu un consumul mai mare de alcool. Influenţa pattern-ului de consum, în funcţie de regiunea geografică, e semnificativă pentru intensitatea consumului. Astfel, transilvănenii, înregistrează cel mai mare număr de abstinenţi, bucureştenii sunt mai degrabă băutori „light”, iar moldovenii şi muntenii sunt prezenţi mai frecvent în zona consumului „medium” şi „hard”.
Alcoolul cauzează 3,3 milioane decese anual şi afectează cu preponderenţă sexul masculin,
fiind răspunzător de 7,6% din decesele în rândul bărbaţilor şi 4% din decesele în rândul femeilor.
(ibidem p.XIV) La nivel global, în anul 2012, s-a estimat că alcoolul a fost cauza a 5,9% din
mortalitatea globală.
Accidentele rutiere pe fondul consumului de alcool sunt, de asemenea, o cauză de îngrijorare majoră la nivelul UE. Aproximativ 1 din 4 accidente rutiere sunt asociate consumului de alcool, cel puţin 10.000 persoane, pierzându-şi viaţa în fiecare zi ca urmare a evenimentelor rutiere în Uniunea Europeană.
Conform unei estimări prezentate de Ministerul Sănătăţii: „În România mor anual peste 17 000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor”(între 20 şi 64 de ani)
Consumul de alcool la adolescenţii români
Proporţia adolescenţilor de 16 ani, care au consumat de-a lungul vieţii vreo băutură alcoolică, a fost de aproximativ 79%, în anul 2010, în scădere faţă de 2007 (81%), 2003 (88%) şi 1999 (85%). Starea de ebrietate a fost experimentată de 33% dintre elevii de 16 ani,în anul 2010, faţă de 35% în 2007, 52% în 2003 şi 43% în 1999. În România, se identifică doar 11% dintre adolescenţii de sex masculin şi 26% dintre fete, ca fiind abstinenţi. Repondenţii studiului afirmă că procurarea băuturilor alcoolice este relativ facilă, alcoolul fiind disponibil în supermarket-uri, alimentare, restaurante, baruri, discoteci, unde este vândut inclusiv personanelor sub vârsta minimă legală. Cei mai mulți dintre tinerii care consumă alcool , tutun sau stupefiante invocă drept motive curiozitatea. De asemenea, adolescenţii încearcă aceste lucruri influenţaţi de grupul de prieteni, din nevoia de siguranţă, sau pentru a sfida societatea.
Regiunea Olteniei, alături de Moldova, este fruntașă la consumul de alcool
Din datele prezentate de Institutul Național de Statistică, regiunea Olteniei și nordul țării, au consumat cea mai mare cantitate de alcool din întreaga țară.
| 2015 | 2016 | 2015 | 2016 |
| Nord-Est | Nord-Est | Sud-Vest | Sud-Vest |
| Vin 1485 litri | Vin 1428 litri | Vin 1521 litri | Vin 1705 litri |
| Bere 1312 litri | Bere 1273 litri | Bere 1394 litri | Bere 1744 litri |
| Țuică 0,176 litri | Țuică 0,205 litri | Țuică 0,465 litri | Țuică 0,382 litri |
Datele privind consumul pe regiuni arată că, în Oltenia, se consumă 3,8 litri de alcool lunar, de persoană, maximul la nivel naţional. La polul opus se regăsesc minimele naţionale, înregistrate în regiunile Vest (Banat), cu 1,4 litri/lună/persoană.
