Culele Olteniei – bijuterii ale patrimoniului nostru

Cula este o construcție fortificată, specifică secolelor XVIII și XIX. Termenul provine din limba turcă „kule” și tradus în limba română, însemnând turn.

Colțul de sud-vest al României ascunde câteva comori ale patrimoniului ei istoric și artistic: culele oltenești. În câte o poiană cu flori, lângă un colț de pădure, pe un clin de deal, în poziții dominante, aceste mici cetăți farmecă atât prin încadrarea lor în peisaj, cât și prin arhitectura lor armonioasă și originală. Dacă bogăția monumentelor noastre arhitectonice religioase se întinde pe tot cuprinsul tării, nu același este cazul celor de arhitectură civilă. Cu atât mai mult, culele merită o prețuire deosebită. Cele mai cunoscute se află în județele Gorj, Vâlcea și Mehedinți.

În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora, împotriva invaziilor otomane. De regulă, acestea aveau o formă de turn cu 3-4 caturi, scări interioare, pereți groși, uși masive și ferestre înguste. În Gorj, forma cea mai veche și caracteristică culelor s-a păstrat în Cula Cornoiu de la Curtișoara și Cula-casa Cartianu.

Cula Cornoiu

Cula Cornoiu de la Curtișoara

Aflată în Curtișoara, la 10 km de Târgu – Jiu, este una dintre cele mai frumoase cule. A fost restaurată în anii 1966 – 1967 și integrată secției de etnografie a Muzeului Județean Gorj. Impresionează prin frumusețea ușilor grandioase, simplitatea și bunul gust al camerelor care te transpun cu secole în urmă. În jurul culei Cornoiu a luat ființă Muzeul de la Curtișoara, între anii 1966 și 1975.

 

Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Aici sunt găzduite numeroase expoziții de arhitectură populară, ceramică, crestături în lemn, costume populare gorjenești, toate acestea având o vechime de peste 200 de ani. Au fost aduse și remontate construcții țărănești din lemn cu mobilier țărănesc, biserica din zid a Sfântului Ioan Botezătorul (1820), precum și fântâna Sfinților Arhangheli.

Indiferent de anotimp satul este spectaculos, curtea muzeului fiind animată și de câteva pisicuțe care fac deliciul vizitatorilor. Poți vizita muzeul însoțit de un ghid și nu te vei sătura de poveștile spuse la fiecare colțișor al acestui loc minunat.

Cula-casa Cartianu

Cula - casă CartianuLa 12 km de orașul Târgu – Jiu, în satul Cartiu, găsim una dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură populară românească, datată la sfârșitul secolului XVIII, cula Cartianu. O casă boierească, care la origine a fost locuință fortificată, este dispusă pe două nivele, nota de unicitate fiind dată de salba de pridvoare cu influență albaneză.

A fost construită de către un boier, ceaușul Enache Cartianu, care avea peste 400 de hectare de teren în acest sat. Deși inițial a avut forma clasică a unei cule, de-a lungul timpului, datorită restructurărilor, a ajuns să aibă forma unei case.

Priveliște de la Cula CartianuCula este înregistrată în Lista monumentelor istorice din județul Gorj și găzduiește Muzeul de Artă Populară Gorjeană. Fiind considerată reprezentativă pentru arhitectura românească din secolul XVIII, o machetă a acestui monument este expusă în holul Universității de Arhitectură și Urbanism ” Ion Mincu” din București. Numeroase publicații au scris și scriu în continuare despre această capodoperă arhitecturală.

Au călcat pragul acestei cule-casă Cartianu regele Carol al II- lea , Gheorghe Tătărăscu, Barbu Ștefănescu-Delavrancea și multe figuri emblematice ale Gorjului. În interiorul muzeului găsim documente despre istoria familiei Cartianu, mobilă, broderii, costume populare și obiecte tradiționale. Camerele sunt decorate cu carpete și covoare oltenești, imprimând o atmosfera tradițională. Descendenții familiei Cartianu au construit lângă muzeu, o pensiune care le poartă numele, ducând astfel mai departe numele familiei ca figură emblematică, primitoare, în zona Cartiu.

Cula - casă Cartianu și Pensiunea Casa Cartianu

„Pensiunea a fost făcută pentru a promova Muzeul Casa Cartianu. Cei care ne calcă pragul sunt îndrumați spre a vizita muzeul. Numărul turiștilor este destul de redus, dar cei care au ajuns aici, fără sa știe de existența acestei culei, s-au reîntors în concediu, împreună cu familia sau alte grupuri de prieteni. Noi suntem în cursul unei alte construcții, este vorba despre o pensiune agro-turistică. Recomand celor interesați de istoria amănunțită a acestei familii, cartea „De neamul Cartienilor”. Cuprinde povești despre familie, muzeu și despre asasinatul comis în prispa culei”, ne-a declarat Anca Milea, proprietara pensiunii Casa Cartianu ( http://www.casacartianu.ro/).

Casa-culă Cartianu este un exemplu de arhitectură unic în peisajul românesc. Dacă vă aflați în zonă nu ezitați în a-i călca pragul.

 

Conacul MaldărCula lui Maldăr

În zona Măldărești a județului Vâlcea, alte câteva cule reprezentative își poartă anii peste istorie, rămânând dovada vie și grăitoare a vreșurilor apuse.

La începutul sec.XVI, boierii din Măldărești erau printre cei mai bogați din Oltenia,cu pământuri întinse până spre câmpia Dunării. Și-au căpătat numele de “Maldăr” datorita modului în care iși depozitau avuțiile,în grămezi sau maldăre, comuna alegându-se și ea cu numele de Maldărești.

Pe un domeniu aflat lângă Hurezu, la poalele Măgurei Slătioara din Măldărești se află Conacul lui Maldăr.

Este o culă oltenească ce păstrează intacte toate detaliile de arhitectură ale acestora: ziduri groase, turnul înalt, scările interioare și mai ales cerdacul cu arcade. Remarcată pentru originalitate, aici au fost turnate filme ca: „Neînfricații”, ” Drumul Oaselor”, „Iancu Jianu-Haiducul”. În 2007 s-a început restaurarea culei și a fost transformată într-un conac minunat deschis oaspeților, pentru a le înlesni o experiență unica într-un loc unde fiecare cotlon deapănă istorii cu domnite și viteji. Cula devenită pensiune de patru stele are o istorie zbuciumată și plină de povești cu încărcătură istorică.

Fiind monument istoric, restaurarea s-a făcut păstrând detaliile originale și urmând liniile arhitecturale ale construcției inițiale. Piesele de mobilier masiv sunt unicat,obiectele din interior sunt adunate cu migală din diverse târguri și anticariate (majoritatea provenind chiar dintr-un anticariat de la ieșirea din Horezu), florile din cerdacurile brâncovenești sunt atent îngrijite și totul arata, miroase și se simte întocmai ca o casa primenita a unui mare și înstărit boier. Cele 15 camere sunt toate diferite, precum le spune și numele: Domnișorul Radu, Domnița Ruxandra, Fata de la Cozia, Domnița Vochița, Ana Doamna sau Lie Ciocârlie. Întregul loc este o poveste de demult, te adăpostești la umbra parcului, te cufunzi în liniște și te răsfeți cu un soare blând, te îndestulezi la un ospăț cu bunătăți tradiționale oltenești și te binedispui cu un vin romanesc de colecție. Proprietarii au adunat bucată cu bucată părți din istorie, iar acum o pot cunoște și simți români și străini deopotrivă.

interior Conacul Maldăr

” În curte se află un restaurant tradițional, un parc de jur împrejur, cu trei hectare de pădure. Foarte mulți străini ne calcă pragul, pentru că este un loc, istoric, autentic. Acum o săptămână au fost aduși toți ambasadorii care activează în România, de către Ministrul Turismului. Pe timpul anului am avut grad de ocupare de aproximativ 90%” , a precizat Vasilescu Cristina, proprietara conacului Maldăr (http://www.conaculmaldar.ro/ ).

 

Fotografiile nu pot surprinde cu adevarat frumusețea și armonia locului, asa că vă invit să vă convingeți singuri. Este un exemplu de urmat în ceea ce privește punerea în valoare a patrimoniului existent.

 

” Istoria este ecoul a tot ce cade pe drumul neamului românesc ”  Lamartine

 

 

 

 

Lasa un comentariu

Lasă un răspuns