Prezent la Strasbourg pentru o întâlnire cu principalii producători de energie din Europa, Președintele Consiliului Director Sorin Boza, a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor colegilor noștri de la Biz Magazin realizând astfel un interviu despre principalele teme discutate.
Reporter: Cu ce ocazie are loc această întâlnire la Strasbourg?
Sorin Boza: A fost o zi a energiei, organizată de Ministerul Energiei din Polonia, la care am fost prezenți și noi alături de Ministrul Delegat pentru Energie și Cărbune din Polonia. A fost prezent tot Comitetul Executiv de la Euracoal, au fost colegi din toate țările ( Spania, Bulgaria, Germania ), europarlamentari, precum și foarte multă presă.
Rep: Care a fost scopul acestei întâlniri?
S.B.: Fiecare participant, prin speech și prezentările făcute au adus în prim plan greutățile noastre. Ceea ce a fost interesant a fost punctul de vedere al Poloniei, cum au abordat ei această problemă. Au venit altfel, au venit prezentând nu actualele probleme, ci prezentând situația, ce ar fi Polonia dacă mâine s-ar închide procesul de energie? Deci, au abordat problema de la final către ziua de azi. Nu au venit să spună, vai ce ne afectează CO2, vai ce ne afectează noile BAT-uri, vai ce ne afectează actuala situație. Nu. Au venit și au spus ” Să ne imaginăm că nu mai avem cărbune. Să vă spunem ce înseamnă asta.”. Foarte interesant modul lor de abordare iar cifrele pe care ei le vehiculează pentru costul înlocuirii complete al cărbunelui în businessul polonez sunt groaznice. De exemplu, costurile cu închiderea unui job din energie și creerea unui alt job sunt undeva la 30 000 euro/persoană. Toate aceste costuri vor ajunge pe masa Comisiei Europene. Interesant este de unde va avea banii necesari Comisia Europeană pentru acest lucru? Această abordare, ar fi benefică și pentru țara noastră, pentru că noi nu vorbim doar de Complexul Energetic Oltenia. Din păcate, vocea Complexului Energetic Oltenia, este singura voce din România la această discuție de certificate de CO2. Ar fi trebuit să vad alături de mine și alți ” producători ” de emisii de CO2, producătorii de ciment, producătorii din metalurgie, colegii de la Govora.
La nivel mondial, doar 8% din cei care „produc” emisii de CO2, plătesc.
S.B.: Eu am venit și am pus pe masă un exemplu simplu, care sper că a fost bine înțeles. Am spus așa: la nivel mondial, cantitatea de CO2 emisă este de 32 miliarde de tone. China emite în atmosferă 30 % din această valoare, SUA emite 10 %, Pakistan, India, Australia, Rusia și alte țări emit valori foarte mari. Afectați de aceste emisii de CO2 suntem doar aproximativ 8-10 %, care reprezintă producția de energie pe cărbune. Plătim acest CO2 la nivel mondial doar 8% din cei care-l produc. Am mai dat un exemplu foarte important. România, este situată ca și poziție geografică între Ucraina și Serbia. Niciuna dintre cele două țări nu plătește certificate de CO2. Însă, sunt momente, pe parcursul unui an, în care România importă energie din Ucraina și din Serbia. Și atunci întreb: este corectă această abordare?
Rep: Care este problema cea mai mare din acest punct de vedere?
S.B. Problema cea mai mare pe care toți producătorii de energie pe cărbune o văd pentru următoarea perioadă este plecarea marilor consumatori de energie și mutarea în alte țări unde nu plătesc costul acesta mare.
Achiziția de certificate de CO2 a devenit un business pentru marii investitori la nivel mondial!
Rep: Costurile legate de certificatele de CO2 afectează doar producătorii din România sau și alți producători?
S.B.: Trebuie să fie clar pentru toată lumea, toți producătorii de energie pe cărbune, că e vorba de lignit, de hard coal ( cărbune dur ), sunt puternic afectați de acest lucru. Cel mai dur element astăzi, îl reprezintă imprevizibilitatea acestui cost. Întrebam astăzi, cât estimăm că vor ajunge certificatele la sfârșitul anului? Niciunul din cei prezenți nu a putut da un exemplu. Puneam niște cifre pe masă dar nu le puteam argumenta. Din păcate, achiziția de certificate de CO2 a devenit un business pentru marii investitori la nivel mondial. Sunt fonduri de investiții care preferă să investească bani în achiziții de certificate de CO2, pentru că au informația că acestea vor ajunge la 30, 32 euro în câțiva ani, pentru că dacă ar băga acești bani în bănci, nu ar obține profitul pe care-l obțin din această investiție.
Rep: În cadrul acestei întâlniri, au fost trase concluzii, au fost trasate direcții?
S.B.: Din păcate, noi nu putem reacționa la nivel european decât prin Euracoal iar din punct de vedere al Euracoal va fi făcut și înaintat un punct de vedere Comisiilor Energetice din Comisia Europeană. Eu spun că în același timp, noi, fiecare țară trebuie să luptăm iar un lucru fantastic pentru noi va fi faptul că mâine ( azi-nr), în guvern, memorandumul nostru, depus de noi, va fi aprobat. Ce înseamnă acest memorandum, aprobarea acestui memorandum? Pentru noi înseamnă o recunoaștere a adevărului, o recunoaștere a faptului că suntem într-o situație grea, că avem nevoie de ajutor și că guvernul va mandata Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Consiliul Concurenței să demareze urgent discuțiile cu Comisia Europeană pentru a găsi soluția de ajutor. În același timp, acest memorandum va fi o gură de aer în fața băncilor, pentru că în acel moment băncile vor înțelege că este o problemă de stat, este o problemă a țării noastre. Este important că guvernul și-a asumat acest memorandum și va încerca să găsească soluții pentru a ne putea ajuta. Noi avem deja în memorandum propuse patru soluții, din aceste patru soluții găsim una, la care Comisia Europeană să nu reacționeze cu infringement sau cu alte metode. Acest memorandum este un proiect pe termen lung. Memorandumul a fost creat de noi, de Complexul Energetic Oltenia, de Sorin Boza, de Costică Bălășoiu, de Sorin Alecu, de Adelina Popescu și de ceilalți membri din directorat, noi patru efectiv am scris acest memorandum, noi l-am pus pe masa ministerului, noi am venit și l-am susținut, noi ne-am bătut pentru el. Este primul pas, un pas prin care începem să vedem și noi altfel ziua de mâine. Memorandumul este un lucru greu. Până a ajuns pe masa guvernului, am fost la trei întâlniri cu Consiliul Concurenței, Secretarul de Stat Doru Vișan și Cornel Bobâlcă de la Consiliul de Supraveghere, au fost la două întâlniri cu ministrul Teodorovici, s-a discutat acest memorandum cu consilierul premierului Dăncilă, noi l-am pregătit, nu am venit cu el sub braț și l-am aruncat pe masa premierului sau pe masa guvernului.
Până acum nu s-a făcut NIMIC!
Rep: Abordarea României legată de energia pe cărbune trebuie făcută în alt mod decât s-a făcut până acum?
S.B.: Până acum nu s-a făcut NIMIC. Este pentru prima dată când prin acest memorandum, actualul guvern a înțeles importanța noastră. Noi ca și companie, suntem un agent economic care nu reprezintă mare lucru. Prin acest memorandum, prin implicarea guvernului, s-a validat pasul următor, pasul negocierilor cu Comisia Europeană. Ceea ce este cel mai important din punctul meu de vedere. Revin la lucrurile importante pentru C.E.Oltenia. Am reușit anul acesta să facem două exproprieri mari din toate punctele de vedere, mai pregătim două, în octombrie pregătim Roșiuța și Pinoasa, Să reușești patru exproprieri, date pentru C. E. Oltenia este un lucru incredibil de mare. Poate mulți nu-l înțeleg. Este important pentru noi de a avea stabilitatea producției, stabilitate în extracție, de a nu avea frica zilei de mâine.
România are astăzi o direcție bine definită în ceea ce privește producția de energie pe cărbune.
Rep: Este în pericol producția energiei pe cărbune din România?
S.B.: Curând vom avea în dezbatere Strategia Energetică. Această Strategie Energetică a României va fi adoptată prin hotărâre de Guvern. Ea a fost prezentată Alianței de către ministrul Anton Anton și validată . Curând va fi în dezbatere publică. Faptul că România astăzi are o direcție bine definită, faptul că România arată din calcule Prime că până în anul 2030, producția de energie pe lignit va fi în jurul aceleiași valori ca azi, iar din anul 2030 până în anul 2045 această valoare va scădea cu 20 % dar nu se va închide, nu va dispărea, ne dă nouă alt statut, ne dă nouă siguranță iar cei care vorbesc de insolvență cu siguranță, îmi pare rău să o spun, nu au noțiunile elementare ale unei insolvențe. Desigur, recunosc că avem probleme, recunosc că trecem printr-o perioadă grea, acum, anul acesta, dar faptul că nu stam ci căutăm soluții îmi spune mie că nu-i aproape sfârșitul acestei companii.
„ Dacă nu cărbune, atunci ce?
Cărbunele este una dintre cele mai importante surse de energie. În opinia multor specialiști, este imposibil să se înlocuiască complet cărbunele și lignitul cu alternative în cadrul orizontului de timp al politicilor actuale privind clima și energia.
Agenția Internațională pentru Energie prognozează că, în deceniile următoare, lumea nu va putea satisface cererea de energie fără cărbune. Se preconizează că, prin noile tehnologii, cărbunele vor deveni un material energetic ecologic – aproape fără emisii de energie ca și sursele regenerabile de energie.”
Date despre cărbunele greu.
Uniunea Europeană este cel mai mare producător mondial de lignit
383 milioane de tone în2017
- Cu Germania, care reprezintă 171 milioane de tone.
În UE sunt extrase cantități semnificative de cărbune bituminos
81 milioane de tone în 2017, inclusiv
65,5 milioane de tone în Polonia.
UE este al patrulea cel mai mare importator de cărbune după China, India și Japonia
173 milioane de tone în 2017. „
Rezervele convenționale de energie din UE se află în principal în depozitele de cărbune – Rezervele de cărbune și lignit din UE reprezintă 89% din total.
- 30 miliarde de euro – valoarea anuală a cărbunelui bituminos și brun dur în UE.
