Povestea incredibilă a unui ales al poporului cum nu vom mai găsi în România
Fecior de țărani moșneni înstăriți, nepot al lui Dinu Scheleru, vătaf de plai al Plaiului Vulcan și al lui Constantin Căpraru Beuran, plăieș din Schela, nepot de pandur de-al lui Tudor , Dincă Schileru este considerat primul țăran în Parlamentul României (1879- 1916). A avut doar 42 de zile de școală, dar asta nu l-a împiedicat să ajungă o minte luminată, cu largă deschidere spre educație și comerț, către politică și către…industrie. Numele său a fost purtat în timp și prin versuri și acorduri, dovada a uriașei amprente asupra mediului pentru care a muncit toată viața
Dincă Schileru ((6 noiembrie 1846-3 iunie 1919), s-a născut într-un sat din plaiul Vulcan, iar, după ce s-a căsătorit, s-a mutat, în anul 1868, în comuna de reședință a soției, la Bâlteni, în județul Gorj, unde a trăit până la sfârșitul vieții. Acolo a ridicat, alături de conacul familiei, și biserica și școala (a ajutat și elevii săraci), locașuri care exista și în ziua de azi. Și-a câștigat existența mai întâi dintr-un atelier de croitorie, impunând modelul costumului popular local și apoi din negoț și agricultură.
Succesul înregistrat în negoț și agricultură l-au propulsat în viața publică
Notorietatea câștigată ca urmare a rezultatelor economice înregistrate, l-a propulsat și în viața publică. Pentru că a scăpat cu viață dintr-un atentat, el a ridicat pe marginea drumului care leagă Gorjul de județul Dolj, un monument înfățișând un înger. În seara de vineri, 24 octombrie 1880, pe când avea 34 de ani, întorcându-se de la ședința Consiliului Județean, de la Târgu Jiu, Dincă Schileru a fost împușcat, într-un atentat pus la cale de doi săteni, Grigorie Bâlteanu și Dumitrache Șandru, primul fiind chiar primarul comunei. La proces, acesta a recunoscut că-l invidia pe Dincă pentru succesele sale economice pe care le avea în comuna unde era considerat venetic, el fiind din Schela. În plus, primarul era dator la Dincă suma de 4250 de franci, iar acesta spera, astfel, să scape de datorie.
Venea în Parlament îmbrăcat în straie ţărăneşti
În anul 1879, Dincă Schileru a început o lungă carieră de parlamentar în gruparea liberală condusă de C.A. Rosetti și, mai târziu, de urmașii acestuia. A fost ales deputat, cu intermitențe, până în 1911, în Colegiul III din Gorj, cu toate că n-a făcut decât 42 de zile de școală. „Dumnezeu îl înzestrase cu o inteligență vie și o putere de muncă cum rar se întâlnește“, se notează în Calendarul Gorjului. Dincă Schileru era mândru de originea sa țărănească și o recunoștea peste tot. „Domnilor, deși născut din sânul săteanului fără instrucțiune, regret aceasta, dar nu este vina părinților mei, ci a mea, că am avut nefericirea ca pentru mine să nu fie nici o carte tipărită pe care să o învăț. De aceea, voi vorbi cu inima adevărului, iar nu cu fraze luate din cărți și mai cu seamă după sisteme străine, care niciodată nu s-au potrivit nici cu obiceiurile, nici cu trebuințele noastre“, mărturisea Dincă Schileru în fața colegilor parlamentari.
Costumul popular schileresc
Dincă Schileru a creat chiar și un model de costum popular românesc care s-a păstrat până în prezent. Specialistul în etnografie Olga Horșia menționa în volumul „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului“: „Meșter cunoscut, cu atelier important în zona Gorjului – a creat o modă a costumului oltenesc, cu piesele foarte bogat decorate, cunoscut sub numele de costum schileresc“.
Le-a dat hainelor să mănânce
A îmbrăcat toată viața cu mândrie straiele populare, indiferent unde mergea. A existat chiar și o anecdotă pe seama acestui lucru. Astfel, Dincă a vrut să intre într-un restaurant de lux, dar nu i s-a permis să intre îmbrăcat în haine populare. S-a schimbat în costum și, odată ajuns la masa din restaurant, și-a împrăștiat mâncare pe haine, spunând: „Na, mâncați, că vouă vi s-a deschis ușa de la intrare“.
Deschizător de drumuri în minerit și petrol
Dincă Schileru a făcut, în Oltenia, prima încercare rudimentară de a scoate petrol, în anul 1883. A construit o turlă de lemn și a început să foreze, dar a fost oprit de o erupție de gaze și apă sărată, fapt consemnat în arhivele Ministerului Agriculturii din acele vremuri. A fost deschizător de drumuri și în minerit, el descoperind la Schela, în comuna natală, singurul zăcământ de antracit din România care există și la ora actuală, dar se află în conservare.
„Foaie verde de trei boji
Cine a fost odată-n Gorj? of,of,of
Fosta-a Tudor şi Magheru
Şi neica Dincă Schileru.
Şi-a mai fost şi Aristică
Copilul lu neica Dincă.
Foaie verde şi-o sipica
Şi aolică neică Dincă
Şi tu ai casa de sticlă
Şi n-ai nicio ibovnică”, spune celebrul cântec.
