ÎN NUMELE LUI BRÂNCUȘI – PARTEA A II A

În prima parte a acestui articol am arătat cum 16 târgu-jieni / gorjeni au „șansa” de a fi remunerați cu peste 150 000 de euro într-un singur an, din bani publici. Și, așa cum am precizat, poate că această sumă nu ne-ar șoca dacă rezultatele muncii lor ar fi la nivelul salariilor și, mai ales, dacă salariile lor ar fi aliniate nu cu media salarială europeană în primul rând, ci cu cea a celorlalți români care nu au șansa de a lucra în instituții publice. 

Găsiți aici mai multe informații despre acest subiect.

BUGETUL CCDPCB : jumătate salarii, jumătate niște… „alte cheltuieli„.

Am avut curiozitatea de a analiza bugetele furnizate de CCDPCB,  ca răspuns la Cererea noastră în baza Legii 544. Ne doream să vedem în ce direcție este orientat banul public. Și, vă prezentăm mai jos scurta analiză a acestora, deși nu suntem neapărat analiști economici.

Înainte de orice altceva, ne dorim să precizăm că felul în care sunt prezentate bugetele instituțiilor publice denotă parcă dorința autorităților de a ține într-un fel de nebuloasă publicul larg, în așa fel încât acestuia să nu-i fie prea clar unde anume se scurg banii publici. Trecând însă peste formă, ne oprim la a discuta puțin conținutul bugetului CCDPCB.

Menționăm că am solicitat și primit bugetele aferente anilor 2014, 2015, 2016 și 2017, adică fix perioada în care a fost manager de instituție actualul Director, Doru Strâmbulescu.

Dacă ar fi să tragem o concluzie în avans, aceasta s-ar rezuma la a spune că bugetele anuale ale acestei instituții sunt distribuite cam jumătate pe salarii, iar cealaltă jumătate pe un capitol intitulat „alte cheltuieli cu bunuri și servicii„. Și….gata! Am cam spus tot!

Dacă cheltuielile cu personalul aproape că s-au triplat între 2014 și 2017, bugetul general al acestei instituții nu a fost lăsat mai prejos. S-a dublat în aceeași perioadă! De la 790 000 lei în 2014, la 1 572 000 lei în 2017. Un buget de aproape 400 000 euro pentru o instituție culturală. Este extrem de GENEROS, instituțiile de același gen din tările europene vestice s-ar bate pentru un astfel de buget!

În acest buget, o mare greutate o dețin cheltuielile cu personalul despre care am vorbit deja. Căci ele reprezentau 40% din totalul bugetului în 2014, ajungând până la 44% în 2017, cotă aproximativă la care sunt prevăzute să rămână și în estimările pentru anul 2020!

 În concluzie, aproape jumătate din bugetul de câteva miliarde de lei vechi  al CCDPCB, adică peste 150 000 euro, reprezintă salariile a 16 locuitori ai acestui județ!

Bugetul instituției poate fi studiat relativ rapid. Căci de fapt are doar câteva capitole cu sume mai mari de 0. Mai precis cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri și servicii (adică „furnituri de birou, încălzit, iluminat și forța motrică„, transport, materiale și prestări servicii, etc), cheltuielile cu bunuri de natura obiectelor de inventar, deplasări și detașări,  și … alte cheltuieli. Acest capitol „alte cheltuieli„ ne-a atras cel mai mult atenția, căci el reprezintă cealaltă jumătate a bugetului CCDPCB. Acest capitol deține o pondere între 43 și 51% din totalul bugetului anual. Am structurat cifrele reprezentative în tabelul de mai jos, pentru a fi vizibil dintr-o privire oricărei persoane interesate, cu precizarea evoluției de la un an la altul.

	2014		2015		Evoluția față de anul precedent	2016		Evoluția față de anul precedent	2017		Evoluția față de anul precedent	2020 (estimare)		Evoluția față de anul precedent
		% (din total buget)		% (din total buget)			% (din total buget)			% (din total buget)			% (din total buget)
	lei		lei		%	lei		%	lei		%	lei		%
Total buget	790 000		1 011 000		27,97%	1 321 250		30,69%	1 572 000		18,98%	1 674 000		6,49%
Cheltuieli de personal	322 000	41%	334 000	33%	3,73%	477 000	36%	42,81%	691 000	44%	44,86%	755 000	45%	9,26%
Alte cheltuieli cu bunuri și servicii	284 000	36%	531 000	53%	86,97%	686 250	52%	29,24%	683 000	43%	-0,47%	682 000	41%	-0,15%

 

Programele și bugetele obscure ale CCDCB

Pentru că ni s-a părut cel puțin bizar acest capitol de cheltuieli, ne-am pus întrebarea ce „alte bunuri și servicii„ ar putea costa asemenea sume de bani?  Păi nu v-a fost clar deja? Programele, proiectele și evenimentele organizate și conduse de CCDPCB reprezintă „alte cheltuieli„ și, în general, consumă mai puțin decât cei 16 angajați!  Noi credem că marcând ca „alte cheltuieli„ bugetele tuturor programelor și evenimentelor CCDPCB dovedește cât de simplu pot fi „mascate„ anumite sume pentru care nici nu trebuie să dăm explicații.

Am trecut deci la studierea programelor și proiectelor CCDPCB. Programul anual de proiecte și evenimente realizate de CCDPCB este unul destul de bogat și diversificat. Din păcate, în proporție de 80%, aceste acțiuni își îndreaptă atenția către mediul de cultură, lăsând deoparte omul de rând, fie că este la nivel local, național sau internațional. De fapt, în anul 2017, din totalul programelor studiate, nu pot alege mai mult de 4 dintre acestea, la care să presupun cu indulgență că omul de rând ar fi putut participa cu adevărat. Mă refer la filmul „Brâncuși„ al lui Cornel Mihalache, difuzat în cadrul Colocviilor Brâncuși, la procesiunea pe traseul Ansamblului Monumental „Calea Eroilor„, la câte un eventual concert în aer liber și la festivalul de folk „Poarta Sărutului„. Căci dacă organizatorii vor susține că nenumăratele vernisaje de expoziții sau lansări de carte sunt realizate pentru marea masă, atunci le vom sugera să meargă mai mult pe jos, printre locuitori, pentru a-i cunoaște eventual mai bine! Și să-și imbunătățească tehnicile de comunicare.

De altfel, la aceste vernisaje de expoziții putem remarca din fotografiile postate sârguinicios pe website-ul instituției prezența constantă a unui pâlc de oameni, mai mult sau mai puțin de cultură. Aceiași. Adrian Tudor, viceprimarul pe probleme de cultură, Doru Strâmbulescu, Directorul CCDPCB, Vasile Fuiorea, Președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Adina Andrițoiu, al cărei rol nu îl înțelegem bine… Aceleași nume și figuri „culturale„ care existau și acum 10 ani. Vă las pe voi, cititorii noștri, să observați fotografiile de pe website-ul centrulbrancusi.ro și să ne spuneți câți tineri vedeți la vernisaje și lansări de carte.

Programele CCDPCB nu s-au schimbat prea mult în ultimii 3 ani. Presupunem că rezultatele acestora motivează cheltuirea unor sume din ce în ce mai mari pentru realizarea acelorași evenimente și acțiuni. Să nu uităm: acest centru are ca principal obiect de activitate conservarea, protejarea și promovarea operelor lui Brâncuși de la Târgu Jiu. Ori, ultima acțiune la care CCDPCB a fost participant activ, aceea de integrare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor„ de la Târgu Jiu în Patrimoniul UNESCO, a fost un IMENS ESEC. Cu toate acestea, autoritățile de la Târgu Jiu investesc sume și mai mari în realizarea acelorași acțiuni terne, prăfuite, care nu au reușit în ultimii 10- 15 ani să ridice orașul lui Brâncuși la nivel de reper cultural național și internațional.

Mai mult decât atât, de fapt, conservarea și protejarea operelor lui Brâncuși, despre care se vorbește cu atât de multă emfază atunci când se amendează turistul de rând, reprezintă doar 10% din deja renumitul capitol „alte cheltuieli cu bunuri și servicii„. Mai precis, nu s-au cheltuit mai mult de 90 000 lei pentru conservarea și protejarea operelor lui Brâncuși. Sau cel puțin în teorie.

Și chiar mai puțin de atât pentru cercetarea și documentarea asupra vieții și operei lui Brâncuși, doar 75 000 lei, în care de altfel sunt incluse acele publicații fantomă, „Confesiuni„ și „Brâncuși„, cărora ar fi trebuit, conform bugetului din 2015 să li se realizeze și pagini web distincte, de negăsit. Uimitor este că revista „Confesiuni„, de 24 de pagini alb-negru, pentru care s-au alocat, în 2017, 35 000 lei, publică în perioada mai – septembrie 2017, pe parcursul a 40 de pagini, numerele 42 – 46. Suntem deci confuzi cu privire la periodicitatea acesteia și la seriozitatea cu care se realizează și distribuie. Și suntem de asemenea uimiți de faptul că ea pare pusă spre vânzare, la prețul de 10 lei, atâta timp cât în bugetul instituției nu există capitol de „venituri„, ci doar de cheltuieli.

În mod uluitor, bugetul pentru activitățile de PR, marketing cultural și comunicare publică a atins „extravaganta„ sumă de 1000 lei în anul 2017!!! Singurul an în care s-au investit mai mulți bani la acest capitol este 2015, când ar fi fost creat ceea ce specialiștii numesc manual de identitate vizuală. Noi nu l-am văzut, și nici pe site-ul instituției nu a apărut vreo modificare. Căci logo-ul instituției este același de prin 2011 se pare. Știm asta căci am făcut, la acea vreme, câteva comentarii, precizând faptul că retranscrierea frazei „Relativement, tel que moi„, spusă de celebrul Brâncuși, nu este făcută corect pe website-ul instituției. Nu vă imaginați că a fost vreodată făcută corectura.

75% din bugetul prevăzut pentru programe și proiecte este alocat organizării de evenimente.

Un număr de 6 (șase) manifestări, mai precis: Colocviile Brâncuși, Confesiuni la Masa Tăcerii, Ansamblul Monumental ridicat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu „Sens și devenire„, Atelierele Brâncuși, Caravana Brâncuși și, în final, Contemporan cu Brâncuși. Cu siguranță ați auzit de toate aceste manifestări cultural-științifice, pentru că în bugetele lor fabuloase sunt incluse activități de marketing cultural (un termen de altfel ultrafolosit în documentele CCDPCB) și comunicare publică. Cu siguranță ați participat la toate aceste manifestări, alfel nu aș putea înțelege ce rezultate empirice justifică repetarea lor la infinit și, mai ales, creșterea progresiv-continuă a bugetelor lor.

Manifestarea care atrage cel mai mult atenția, dezbătută la infinit în diverse moduri și sub diverse unghiuri, reprezintă de fapt și apogeul cheltuielilor CCDPCB. Vorbim despre „Atelierele Brâncuși„, care se numea acum ceva ani Tabăra Internațională de Sculptură. În prezent, probabil pentru a-și justifica bugetul de 375 000 lei, această manifestare este prezentată ca un simpozion multi-art, dedicat lui Constantin Brâncuși, conținând atelierele de sculptură (având ca rezultat nenumăratele „opere„ împrăștiate prin municipiul Târgu Jiu, realizate de cei 6 participanți de la fiecare ediție), atelierul de pictură, atelierul de fotografie document și de artă, work-shopuri, conferințe și mese rotunde. Participanți? Același grup restrâns, oameni de „cultură„, reprezentanți ai diverselor instituții de cultură din țară. Subiecte? Aceleași, la fiecare masă rotundă sau conferință.

Întrebările publice pe care le adresez CCDPCB sunt: Cât de mare este publicul acestor manifestări? Pentru câți oameni devine Târgu Jiu un pol de cultură? Ce indicatori economici vă conving că aceste manifestări sunt „productive„ în sensul atingerii obiectivelor instituției CCDPCB?

Așteptăm cu interes răspunsuri la aceste întrebări. Și promitem că nu ne vom opri aici. Vom continua să disecăm activitatea acestor instituții care au transformat orașul nostru într-un mic orășel de provincie, fără nicio perspectivă economică, turistică sau culturală.