ÎN NUMELE LUI BRÂNCUȘI – PARTEA I

Municipiul Târgu Jiu și, mai global, județul Gorj reprezintă o zonă binecuvântată cu un potențial turistic pe care nu îl regăsim în foarte multe locuri. Municipiul Târgu Jiu este, în plus, singurul oraș din România înzestrat cu un inestimabil ansamblu sculptural realizat nu de către oricine, ci de către părintele sculpturii contemporane, „figură emblematică a sculpturii secolului 20„ (https://www.centrepompidou.fr/fr/Collections/L-atelier-Brancusi), Constantin Brâncuși.

Reputat în țara lui de adopție, Franța, numele și opera lui sunt puse în valoare în această țară prin Atelierul Brancusi, situat în Centrul Pompidou.  În anul 1956, cu un an înaintea morții sale, Brâncuși lasă moștenire statului francez atelierul său, cu toate operele, mobilierul, ustensilele, biblioteca, fotografiile, etc, cu condiția ca acesta să fie reconstituit așa cum era la moartea sa. Iar statul francez își respectă angajamentul și reconstituie atelierul lui Brâncuși, azi un spațiu foarte apreciat și vizitat, ca parte a Muzeului Național de Artă.

20 de ani înaintea morții sale însă, Brâncuși a realizat, la Târgu Jiu, cea mai importantă capodoperă a vieții sale, un ansamblu sculptural în aer liber, Ansamblul Monumental „Calea Eroilor„, constituit din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului. Acestea se află în prezent în patrimoniul municipalității târgujiene, ceea ce presupune angajamente și beneficii. Angajamentul de a proteja aceste opere și de a le valorifica potențialul promovând astfel continuu numele artistului gorjean. Beneficiul de a dispune de un patrimoniu cultural de excepție, fără niciun efort, ceea ce ar fi trebuit să ridice acest oraș la rangul de centru cultural notoriu.

În acest sens, acum ani buni a fost creată instituția care în prezent poartă denumirea de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși„ (CCDPCB), trecută prin diferite tipuri de organizare și modificări de titulatură și suferind schimbări continue de management. În ansamblu, însă, misiunea și obiectul de activitate al acestei instituții este:

• „constituirea şi consolidarea unei identităţi culturale puternice în scopul afirmării Municipiului Târgu-Jiu ca un centru cultural de interes național și internațional, având ca bază inestimabila moştenire brâncuşiană şi potenţialul oferit de aceasta;
• oferirea de produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor comunităţii locale în scopul creşterii gradului de acces şi de participare al cetăţenilor la viaţa culturală
• educaţia continuă a membrilor comunităţii, în spiritul conservării şi transmiterii valorilor morale, artistice şi ştiinţifice moştenite, precum şi ale patrimoniului cultural, naţional şi universal;
• crearea unui centru comunitar de acces la informaţie, cultură şi de coeziune ;
• protejarea, conservarea şi punerea în valoare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi la TârguJiu ;
• cercetarea vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi pe baza documentelor identificate în arhive, colecţii publice sau private, institute de ştiinţă şi artă, etc ;
  • crearea cadrului optim pentru schimburi cultural-instituţionale, manifestări ştiinţifice şi evenimente de promovare a moştenirii brâncuşiene„.

(extras din primul plan de management al actualului director al instituției)

Respingerea includerii acestei capodopere în patrimoniul UNESCO reprezintă însă un eșec infailibil al acestei instituții. Acesta, coroborat cu nenumăratele scandaluri privind modalitățile de protejare  ale capodoperei brâncușiene, ne-au făcut să ne îndreptăm atenția către această instituție și managementul ei.

Teoria unui plan de management

În anul 2014, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși„ (CCDPCB) a fost preluat, prin concurs, de către un nou manager. Vorbim despre Doru Strâmbulescu, fost jurnalist local, Director Executiv al instituției sus-menționate din anul 2014, când îl înlocuia pe un alt director fost jurnalist și om de radio, Ovidiu Popescu.

Parte din concursul pentru acest post, unul foarte important venind cu responsabilități și angajamente majore, a fost realizarea unui plan de management. Fapt repetat, de altfel, la reînnoirea lui Strâmbulescu pe post, în septembrie 2017. Am solicitat, prin urmare, copie după cele două planuri de management, dorind să le studiem pentru a vedea de la ce premize a pornit noul director pe această funcție, precum și bugetele instituției și progrqmele si proiectele acesteia.

Dacă în planurile de management propuse de către Strâmbulescu, extrem de elaborate și la fel de teoretice, sunt o serie de aspecte care ne-au atras atenția și pe care am dori să le prezentăm cititorilor noștri, mergând mai departe spre analiza bugetelor instituției, am fost marcați de sumele vehiculate de către această instituție pentru obținerea unor rezultate atât de nesemnificative.

 

De aceea, am decis ca în acest număr al revistei să vă prezentăm informații privind bugetul și programele instituției, lăsând analiza planurilor de management pentru un număr viitor.

Salarii triplate, de peste 150 000 euro, pentru o mână de oameni

Pentru a avea o idee generală asupra acestei instituții, am solicitat în baza Legii 544, o serie de informații pe care am încercat să le punem cap la cap. Ne-am îndreptat deci atenția spre componența echipei acestei instituții, precum și spre activitatea și bugetele acesteia.

Am început prin analizarea organigramei instituției. Nu putem spune prea multe, căci organigrama este simplă, cuprinzând 16 oameni, adică un director executiv și 15 persoane distribuite în 5 compartimente. În teorie, compartimentele sunt bine alese, cuprinzând întregul spectru de activități presupuse a fi realizate de CCDPCB: conservarea și protejarea operelor lui Brâncuși pentru care lucrează 3 oameni, cercetarea și documentarea vieții și operelor acestuia pentru care alți 3 oameni sunt prevăzuți în organigramă, organizarea de evenimente și parteneriate culturale cu alți 3 oameni, marketing și comunicare, cu două personae implicate la timp complet și compartimentul financiar /  juridic pentru care nu mai puțin de 4 persoane își petrec 8 ore pe zi.

Mici modificări s-au petrecut în acești ultimi patru ani. Cum nu ni s-au furnizat fișele posturilor și nici extrase din CV-urile ocupanților acestora, nu putem face aprecieri prea mari la nivel de competențe. Cel mai probabil vom reveni asupra acestor aspecte în viitor. Căci ne dorim cu adevărat să știm cât de competenți sunt acești oameni care se străduiesc, fără rezultate, să promoveze orașul Târgu Jiu ca centru cultural recunoscut la nivel national și international.

Putem însă, din informațiile furnizate, să analizăm această echipă din punct de vedere al costului acesteia. Având în vedere că acești 16 angajați publici sunt plătiți din taxele și impozitele locuitorilor municipiului Târgu Jiu, considerăm că avem dreptul să știm cu sunt utilizați acești bani.

La preluarea mandatului de către Doru Strâmbulescu, în 2014, 16 oameni costau 249 000 lei. Se estima în bugetul acelui an că aceste cheltuieli vor urca progresiv în următorii ani, până la limita a 340 000 în 2017. Deja ni se pare greu de înțeles de ce aceste cheltuieli cresc așa, artificial, la fiecare an, atâta timp cât echipa nu suferă modificări. Dar realitatea bate cu mult estimările, făcându-ne să ne întrebăm dacă cele 4 persoane care adminsitrează bugetul instituției au competențele necesare pentru a face estimări cât mai aproape de realitate.

Cheltuielile reale cu personalul au fost în continuă creștere, ajungând la 334 000 lei în 2015, 447 000 lei în 2016 si, ATENȚIE, aproape triplu în anul 2017 față de anul în care Strâbulescu a preluat mandatul, adică 691 000 lei !!! Aproape 7 miliarde de lei vechi, într-un singur an, pentru 16 oameni!  Dacă este să facem un calcul idiotic, fără a ține cont de funcții și salariile aferente, media lunară salarială este de 3600 lei / persoană, adică în jur de 800 euro / persoană brut. Să ținem cont că salariul minim pe economie, brut, în România anului 2017 a fost de 1450 lei, adică aproximativ 320 de euro!

Ar fi util cred să facem precizarea că aceste date sunt extrase din bugetul pe anul 2017, înaintea oricărei eventuale rectificări. Iar mărirea salariilor bugetarilor la nivel național a avut loc după septembrie 2017!

În urma acestor măriri, după noua grilă de salarii, afișată pe website-ul Primăriei Târgu Jiu, putem constata că directorii executivi ai diferitelor direcții subordonate instituției primăriei nu au absolut deloc motive să fie geloși în vreun fel pe omologii lor din țările vestice. Pentru că salariile lor sunt comparabile.

Astfel, Doru Strâmbulescu, Directorul CCDPCB și ceilalți directori de direcții au salarii pornind de la 6850 lei, la care se adaugă automat o primă de 15%, adică minim 1028 de lei, cu un total de minim 7878 lei, reprezentând aproximativ 1800 euro lunar brut! Ca titlu de comparație, media salarială lunară a unui director de Oficiu de Turism sau Centru Cultural în Franța este de 2500 euro!

Cum spuneam: salarii europene! Din păcate, nu și realizările!

Având în vedere că un nou mandat i-a fost oferit pe tavă managerului Doru Strâmbulescu în anul 2017, ne punem întrebarea dacă se gândește să redubleze aceste salarii pentru anul 2022. Deocamdată, estimarea pentru salariile celor 16 oameni în 2020 este de 755000 lei! Dar cum estimările nu prea au valoare…

Atât pentru azi. Vom continua luni, 15 Ianuarie 2018, să vorbim despre bugetele acestei instituții pentru a vedea ce „alte cheltuieli” mai are această instituție în afara salariilor europene.