Acțiuni ale politicienilor formali din puterea statului atestă asemănări între PSD-ul paralel și JUSTIȚIA sistemică.
Acum câteva zile abordam pe blogul personal – link la finalul textului – pe larg un subiect de actualitate, prilejuit de mult discutatele sintagme de SISTEM TICĂLOȘIT și STAT PARALEL, cu mențiunea că voi structura subiectul în Bizmagazin.
Orice partid din lume este structurat pe organisme interne de conducere și control intern abilitate prin statut să ia decizii sau să reacționeze în raport de propriile interese. Un partid sănătos prin configurarea statutară este acela care reacționează la stimuli interni și externi ca un organism viu.
Aducând în actualitate dezideratul coaliției de guvernare, dar asumat în special de PSD, respectiv legiferarea în sistemul de justiție, proliferat la nivel de reformă în domeniu, nu pot să nu remarc anumite aspecte interesante în abordarea acestui proiect legislativ.
Articolul 8 din Statutul PSD -,,Partidul Social Democrat este un partid de stânga modern și progresist, un partid național cu vocație europeană, membru al Partidului Socialiștilor Europeni și al Internaționalei Socialiste, continuatorul tradiției social-democrației românești.”
Articolul 9 din Statutul PSD -,,Partidul Social Democrat acționează pentru respectarea Constituției României și a legilor țării, a formei republicane de guvernământ, promovează principiul separării puterilor în stat și militează pentru asigurarea unor raporturi corecte între individ, societatea civilă și stat.”
Articolul 23 din Statutul PSD – ,,Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat:Persoanele compromise moral și politic.”
Prevederi statutare cunoscute de lideri și membri?
Punctual, etapele parcurse până acum, cu referire la scandalurile OUG 13 și !4, al moțiunii împotriva Guvernului Grindeanu, în realitate fiind vorba doar de persoana premierului și în prezent raportat la pașii parcurși de ministrul Tudorel Toader în a propune spre legiferare modificări structurale în sistemul de justiție, au reușit performanța de a stârni doar controverse și confuzii.
Chiar dacă unele măsuri legislative ar aduce suplețe în sistem, altele sunt interpretate de beneficiarii legii, adică cetățenii României, doar ca avantaj personal adus unor politicieni, parte din ei membri marcanți în CEx-ul PSD.
Orice fel de modificări aduse Programului de guvernare, atât în domeniul justiției cât și a tuturor celorlalte sectoare de activitate ministerială se adoptă și se modifică doar în forul statutar al Congresului PSD – art. 120 din Statut. CEx-ul ori liderii PSD nu au legiferată statutar această competență. CEx are doar competența conferită de statut la art. 143 de a hotarî asupra Prgramului de guvernare. Diferența între a adopta și a modifica raportat la a hotarî este majoră. Prima atribuție are valență legislativă în partid iar secunda, adica atributul CEx, doar de a hotarî în sensul puterii executive, deci pentru a pune în aplicare programul așa cum a fost adoptat de Congres.
Concluzie? Nu contează respectarea legii în realizarea propriilor interese.
Cum în CEx în ceea ce se expune public se înțelege că nu există opinii separate, atunci pot concluziona fie că toți membrii acestuia au o problemă în justiție și acționează la nivel personal, fie cei ce au această problemă acționează la nivel dictatorial iar restul, pentru că de rest e vorba, nu au verticalitatea să expună o opinie contrară.
Se știe deja la nivel public faptul că deciziile CEx, de multe ori substituit unui alt organism structural al partidului, se iau in unanimitate și în conformitate cu interesul și dorințele șefului. A se vedea moțiunea împotriva propriului guvern, schimbarea propriilor miniștri în remanieri succesive, excluderea unor oponenți, chiar și personaje marcante în partid. Sună cumva dictatorial?
Sunt îndreptățit să transpun acest tip de comportament și în conținutul legilor ce se doresc o reformă în justiție?
Ori dacă CEx-ul acționează dictatorial, există riscul să transpunem acest gen de comportament în structurile sistemului de justiție? Eu am convingerea răspunsului pozitiv dacă analizez propunerile ministrului de justiție.
Prin legiferarea unora dintre propunerile ministrului Tudorel Toader, va crește influența politicului cu probleme în justiție, reprezentat acum de nume precum Dragnea, Vasilescu, Tăriceanu și alții asupra structurilor judiciare prin propuneri de numire susținute în unanimitate a unor magistrați dispuși la compromis.
Date fiind circumstanțele prezumptive descrise, pot merge mai departe cu asocierea unor sintagme consacrate cu altele asimilate ori asociate. Sistemul ticăloșit al statului poate fi sinonim cu sistemul dictatorial al PSD prin CEx, iar statul paralel cu partidul Dragnea & co., paralel din punct de vedere intereselor și dezideratelor social-democrate a majorității membrilor PSD.
Așadar, dacă avem un stat paralel și un partid de guvernământ paralel, de ce trebuie să suportăm noi răfuielile lor personale folosind instituții ale statului de drept? Răfuiala personală devine evidentă prin socializarea mai mult ori mai puțin instituțională din locații cu acces limitat pentru terți neinstituționalizați, unde se stabileau strategii între reprezentanții așa-zișilor SISTEM TICĂLOȘIT/STAT PARALEL și CEx/PARTID PARALEL.
Cât despre principalele propuneri de reformă în justiție, autonomia Inspecției Judiciare este binevenită, dar inexistența unor prevederi privind procesul de selecție și numire a membrilor și șefului acesteia sunt de natură a mă face să cred că vor fi analizate, dezbătute și numite în CEx. În CEx-ul neinstituționalizat, cel al întâlnirilor de taină dintre membri marcanți, restul fiind votanți ai propunerilor unui șef despre ale cărui bune intenții am mari rezerve.
Dacă tot se invocă un prag valoric pentru abuzul în serviciu, care ar fi diferența în a aplica același prag la alte infracțiuni ca furtul, înșelăciunea, tâlhăria etc.? Toate sunt rezultatul unei rezoluții infracționale bazată pe intenția directă.
Despre modelul CEx de rezolvare a problemelor în stilul statului paralel, deci ca un partid paralel PSD-ului, evidența o produce tocmai ministrul Tudorel Toader, cel care ar fi trebuit să cunoască și să respecte legea cu privire la modalitatea de inițiere a unui proiect legislativ, parlament, guvern, cetățeni.
Dar cel mai elocvent este ministrul Daea, care într-un moment de sinceritate a admis că e normal ca un tată, ajuns ministru, să își angajeze copilul în propriul minister, fără să amintească de competență și concurs. Hm…
În loc să fim beneficiarii politicilor sănătoase a unui legislativ și a unui guvern mandatate prin vot să dezvolte România, asistăm neputincioși la lupte surde între personaje instituționalizate, uzând de competențe al căror scop determinant ar trebui să fie susținerea și apărarea statului de drept.
Păcat. Dacă PSD și-ar fi respectat statutul cu sfințenie de la înființare până în prezent, România era departe. Acest partid politic este beneficiarul unui statut complet și bine conturat în relația cu prevederile constituționale.
Cât timp va dura, cu siguranță, noi vom fi victime colaterale.
NA. Nu sunt un opozant al PSD, statutul partidului este definitoriu pentru o Românie modernă și prosperă dacă ar fi respectat. Cu referire la opoziție, nu am adăugiri de făcut la ceva ce tinde spre un mare zero existențial. Cunosc oameni de calitate în PSD, deci poate ar trebui să mă refer doar la CEx pe viitor.
https://sorintroteablog.wordpress.com/2017/10/26/%e2%80%8bcum-sa-schimbi-un-sistem-cu-teleormanu/
