Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în Europa se aruncă anual 200 de milioane de tone de hrană, iar la nivel global 1,3 miliarde de tone de alimente. Românii aruncă zilnic aproximativ 5 milioane de tone.
Amploarea fenomenului de-a lungul lanțului alimentar
Este necesar să fie creat și în România un cadru legislativ adecvat pentru reducerea risipei alimentare, susținut de măsuri specifice de educație, comunicare și informare în domeniul risipei de alimente prin politici publice și parteneriate strategice de dezvoltare sectorială sustenabilă, având în vedere cifrele alarmante la care a fost evaluat nivelul risipei de hrană, pe întregul lanț agroalimentar.
Efectele pierderilor și risipei de alimente
Din datele publicate la nivel mondial se estimează că cele aproximativ 1,3 miliarde de tone de alimente irosite anual, la nivel mondial, ar fi de 3 ori mai mult pentru a asigura hrană tuturor persoanelor care mor de foame pe Pământ. Valoarea risipei este estimată la circa 750 de miliarde de dolari anual, ceea ce reprezintă de 6 ori suma cheltuită pe ajutorul acordat la nivel mondial pentru dezvoltare. Conform legii anti-risipă 217\2016, supermarketurile ar trebui să doneze mâncarea care se aproprie de data de expirare. Aceasta ar trebui să ajungă fie la căminele de bătrâni, la orfelinate sau în spitale. În ciuda faptului că România este una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, românii aruncă peste 10% din mâncarea cumpărată.
Un studiu al Ministerului Agriculturii arată că cei care au câștiguri mai mari fac și cea mai multă risipă, iar cu cât familia este mai numeroasă cu atât se aruncă mai multă mâncare. În tot acest timp, în țara noastră un copil din doi, cu vârsta de la 0 la 6 ani, se află în pragul sărăciei.
Într-un studiu realizat MADR, concret, în țara noastră, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populației (circa 49%), acestea fiind urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimentației publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%). Românii sustin că principalele motive care îi fac să arunce mâncarea la gunoi sunt degradarea rapidă (26%), estimarea gresită a cantității de alimente care se consumă la o masă (21%), dar si cumpărăturile în exces (14%), conform datelor furnizate de Asociația de Rețele Comerciale din România. Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).
Soluții pentru a nu mai risipi mâncarea
România aruncă anual 5 de milioane de tone de alimente, între timp, 500.000 de oameni suferă de foame. Cumpără inteligent doar lucrurile de care ai nevoie pentru ceea ce ai planificat și așteaptă până când se termină produsele perisabile, pentru a cumpăra altele. Cumpără exact ceea ce ai nevoie. Dacă ai nevoie doar de 2 morcovi, nu cumpăra 2 kg. Fii realist. Dacă locuiești singur, nu cumpăra aceeași cantitate de alimente precum o familie de 4 persoane. Dăruiește ceea ce nu folosești. Dacă ai alimente pe care nu vrei să le consumi, dăruiește-le cuiva care are nevoie de ele sau unei cantine. Educă-i și pe alţii. Odată ce ai înţeles că nu trebuie să arunci sau să risipești mâncarea, ajută-i și pe alţii să înţeleagă acest lucru și să-ţi urmeze exemplul.
