prevederi neclare legate de copyright, face o analiză clară și la subiect, fiind realizat la un nivel de profesionalism cum rar ne-a fost dat să vedem.
De la analiza rețelei stradale existente, calcularea capacității rețelei rutiere, a lipsurilor, problemelor, riscurilor și a oportunităților, Planul de Mobilitate Urbană aduce unele critici și soluții extrem de pertinente, însă face și niște previziuni extrem de sumbre legate de scăderea calității vieții în municipiu. Studiul prezintă chiar și simulări ale timpilor petrecuți în trafic pe o serie de trasee importante.
Ceea ce este și mai grav este faptul că municipalitatea se află în posesia acestui document de aproape un an (varianta finală și revizuită a fost livrată se pare în Decembrie 2016) și, credem noi, puține persoane știu de existența acestuia. Asta pentru că, pe de o parte, nu credem că multă lume din primărie a sesizat importanța lui. Pe de cealaltă parte, pentru că un document care să te dezbrace la modul în care o face acest studiu avea capacitatea de a crea un scandal mediatic monstru și ar fi detonat șansele multora în campaniile electorale ce nu de mult s-au încheiat.
Împăratul e gol!
Studiul cu pricina are menirea de a identifica hibele majore cu privire la traficul din Târgu Jiu și de a propune diverse măsuri în vederea îmbunătățirii acestuia, măsuri corelate cu politicile teritoriale de dezvoltare. Planul de mobilitate urbană face un studiu foarte atent, complex și detaliat asupra dezastrului din Târgu Jiu și identifică 11 probleme majore, dintre care primele 4 țin de marea gaură de la bugetul local, societatea de transport în comun Transloc. De la rablele cu care funcționează și care pun în pericol viața cetățenilor, la faptul că prin vitezele scăzute îngreunează traficul sau lipsa de atractivitate a companie, acestea reprezintă doar câteva din argumentele prin care Transloc revendică podiumul rușinii.
Numărul accidentelor în creștere în special pentru neacordarea priorității pietonilor și abateriilor pietonilor pare că reprezintă o problemă majoră. Totodată specialiștii care au realizat studiul atrag atenția asupra faptului că doar o foarte mică parte din deplasările din oraș se fac utilizând bicicleta, și asta nu din vina oamenilor, ci din cauza faptului că în Târgu Jiu nu există amenajate benzi ciclabile.
Mai mult, cu toate că 50% din deplasările realizate în municipiu sunt pietonale, aceștia scot în evidență faptul că trotuarele înguste, în mare parte neadaptate, pot pune în pericol viața cetățenilor. Criticile nu se opresc aici și se atrage atenția asupra faptului că mai bine de 25% din străzile municipiului nu sunt asfaltate, iar în ultimii 10 ani mai puțin de 10% din străzile urbei au fost modernizate.
La final se face precizarea asupra lipsei locurilor de parcare. Acest fapt face ca unele dintre arterele importante ale municipiului să nu poată fi folosite la capacitatea pentru care au fost proiectate dat fiind faptul că cel puțin o bandă este transformată în parcări stradale.
Documentul nu se oprește aici și continuă cu o serie de propuneri foarte pertinente pentru îmbunătățirea acestui aspect. Realizatorii săi au mers până într-acolo încât au creat inclusiv propuneri de proiecte cu costuri calculate și cu economii estimate pentru îmbunătățirea traficului și a calității vieții în Târgu Jiu. Pică pară mălăiață…
Tot ce aveau mai marii urbei de făcut cu acest document era să… îl pună în aplicare și deja am fi putut observa o serie de ameliorări în traficul din Târgu Jiu și în viața locuitorilor. Ce au făcut ei în schimb? L-au folosit ca o unealtă în accesarea de fonduri extrabugetare (nr. ceea ce nu e rău), însă l-au ascuns de ochii contribuabililor, de frica reacției opiniei publice probabil.
