După 27 de ani, Gorjul se află spre coada clasamentului în topul național al numărului de turiști !

“Pe toată valea Motrului ș-a Jiului, pornind din câmpia Padeșului, de pe plaiul Cloșani, unde s-a ridicat întâi steagul libertății în mântuitoarea răscoală de la 1821, și până în șesurile Dunării, prin toate satele Olteniei auzi vorbindu-se de „Domnul Tudor”, ca și cum ieri ar fi trecut pe-acolo, în fruntea pușcașilor săi, așa viu, și mare, și întreg a ramas în mintea tuturora „viteazul răzbunător” al poporului, eroul legendar care îmbrăcase „cămașa morții” pentru mântuirea neamului său.”

Alexandru Vlahuță, România Pitorească

Nici măcar jumătate din numărul de turiști al anului 1990 !

În anul 1990, județul Gorj înregistra 174 200 turiști, cu o medie de 2 nopți petrecute în județ, ceea ce asigura la acea vreme 358 500 înnoptări în cadrul structurilor de cazare existente. Acestea acopereau astfel peste jumătate din capacitatea funcțională de cazare a județului! În clasamentul general, pe județe, al numărului total de sosiri turistice, Gorjul se afla pe atunci pe la jumătatea acestuia. Mai precis pe locul 22 din 41 de județe, fiind al doilea județ al regiunii Oltenia în materie de turism.

Clasament 1990			Clasament 2016
	Judet	Total turisti		Judet	Total turisti
TOTAL		12 296 552	TOTAL		11 002 522
1	Constanta	1 696 204	1	Bucuresti	1 926 919
2	Bucuresti	1 119 539	2	Constanta	1 162 958
3	Brasov	773 064	3	Brasov	1 114 395
4	Prahova	617 918	4	Mures	517 111
5	Timis	501 142	5	Prahova	509 491
6	Bihor	500 823	6	Sibiu	503 620
7	Cluj	428 915	7	Cluj	498 465
8	Valcea	424 634	8	Bihor	411 823
9	Bacau	410 819	9	Timis	375 221
10	Suceava	390 163	10	Suceava	342 710
11	Sibiu	389 030	11	Valcea	322 452
12	Neamt	344 474	12	Iasi	298 657
13	Arges	331 657	13	Neamt	224 105
14	Caras-Severin	309 525	14	Arges	209 359
15	Hunedoara	283 143	15	Arad	199 675
16	Arad	281 418	16	Maramures	188 988
17	Mures	278 194	17	Harghita	183 725
18	Harghita	257 314	18	Caras-Severin	181 195
19	Maramures	236 338	19	Alba	167 970
20	Iasi	213 542	20	Hunedoara	143 870
21	Alba	179 595	21	Bacau	134 550
22	Gorj	174 174	22	Covasna	99 117
23	Dolj	167 135	23	Dolj	97 139
24	Bistrita-Nasaud	166 356	24	Dambovita	97 043
25	Tulcea	159 189	25	Bistrita-Nasaud	94 275
26	Mehedinti	149 802	26	Mehedinti	91 405
27	Braila	136 385	27	Satu Mare	85 435
28	Buzau	132 747	28	Galati	84 564
29	Ialomita	125 244	29	Gorj	84 273
30	Covasna	124 543	30	Tulcea	73 114
31	Galati	123 025	31	Braila	72 813
32	Dambovita	117 701	32	Buzau	71 817
33	Satu Mare	114 267	33	Botosani	43 972
34	Olt	108 836	34	Ialomita	41 959
35	Vaslui	108 225	35	Vrancea	41 350
36	Vrancea	95 710	36	Vaslui	40 051
37	Botosani	91 474	37	Salaj	37 377
38	Calarasi	60 543	38	Olt	35 177
39	Salaj	58 649	39	Giurgiu	25 329
40	Giurgiu	57 582	40	Calarasi	19 095
41	Teleorman	57 514	41	Teleorman	11 865

Sursa: 

În anul 2016, 26 de ani mai târziu, acest județ mai nu reușește să atragă încă nici măcar jumătate din acest număr. Căci înregistrează doar 84 273 de turiști, conform cifrelor oficiale oferite de Direcția Județeană de Statistică, cu o medie de înnoptări similară. El ocupă astfel un chinuitor loc 29 din 41 de județe, rezervându-și abia a patra poziție în regiunea Oltenia în materie de turism. Adică a fost depășit atât de Dolj, cât și de Mehedinți la numărul total de turiști!

Și poate nu am critica acest aspect, având în vedere că este un fenomen răspândit în toată România (cu 3-4 excepții, numărul de turiști a scăzut în toate județele țării și, per ansamblu, la nivel de țară – ca pentru a dovedi faptul că turismul nu este văzut ca o industrie contributoare la PIB-ul național, așa cum este la nivel mondial  (vezi articolul asupra turismului mondial aici). Problema este ca Gorjul a pierdut 52% din numărul de turiști ai anului 1990!

Partea cea mai rușinoasă abia acuma vine! 

Județul nostru, în ciuda faptului că:

• « se bucură de o mare varietate de spații turistice și de o diversitate de obiective turistice, oferind o paletă largă de activități de petrecere a timpului liber »*
• « extensiunea spațială a județului și mai ales suprapunerea acesteia pe variate forme, generează o diversitate de resurse, aparținând atât potențialului natural cât și celui cultural-istoric, care pot atrage turiști cu motivații variate »*
• « ocupă locul 16 la total elemente utilizate la clasificarea zonelor pe țară, loc ce rezultă din poziția defavorabilă pe care o are în special la doi dintre indicatorii specifici turismului »*,

în ciuda tuturor acestor argumente favorabile, Gorjul a « picat » vertiginos în clasamentul general al numărului total de turiști, realizat pe județe, fiind depășit de județe precum Galați, Satu Mare sau Covasna !

^{*Extras din documentul Cererii de finanțare pentru crearea Centrului de Informare și Promovare Turistică « Constantin Brâncuși » în cadrul Programului Operațional Regional 2007 – 2013 !}

Mai mult decât atât, zic să ne punem mana la ochi și să privim, timidel, printre degete. Căci dacă vorbim despre numărul turiștilor străini la noi în județ, ne afundăm COMPLET în clasament, ducându-ne pe un RUȘINOS loc 35, în urma noastră mai existând doar 6 județe (Călărași, Ialomița, Vrancea, Giurgiu, Botoșani și Teleorman). Doar 3120 turiști străini au îndrăznit să ne calce « pragul » în 2016. Față de cei 6256 în Olt, 12201 în Mehedinți, 10427 în Vâlcea, 16019 în Dolj ! Ultimul județ în regiunea Olteniei în privința numărului de turiști străini! ULTIMUL! În ciuda tuturor argumentelor favorabile prezentate de către autoritățile locale în proiectul de finanțare al Centrului de Informare și Promovare Turistică “Constantin Brâncuși”!

Mai multe locuri de cazare = mai puțini turiști !!!

În timp ce numărul structurilor de cazare în funcțiune a crescut față de 1990,  numărul înnoptărilor în județ nu reușește încă să atingă cota acestui an!

Vom încerca în cele ce urmeaza să găsim explicații la semnele de întrebare pe care ni le-au ridicat datele statistice.

Parcursul structurilor de cazare vs numărul de turiști?

În anul 1990, județul Gorj dispunea de 4426 de locuri de cazare, cu 662 000 de locuri în funcțiune pe parcursul unui an calendaristic (numite locuri – zile), în cadrul a 46 de structuri de primire turistică, adică hoteluri, hanuri și moteluri, vile și cabane turistice, campinguri, sate și tabere de vacanță, etc.

La 5 ani de la Revoluție, adică prin anul ’95, capacitatea de cazare a județului scade drastic la aproape jumătate, adică 399 316 locuri – zile, în cadrul a 34 – 36 structuri de primire turistică. Același lucru se întâmplă și cu numărul de turiști, care ajunge la 94 900 !

În următorii 5-6 ani, prin 2000 – 2001, numărul locurilor și al structurilor de cazare rămâne aproape stabil, cu variații în privința tipurilor de structuri (în sensul apariției pensiunilor turistice urbane și rurale și al dispariției campingurilor și al taberelor de vacanță), însă numărul turiștilor scade covârșitor, ajungând să se învârtă în jurul a 40 000  de turiști anual !

Situația se înrăutățeste și mai mult în următorii 5 ani, numărul locurilor de cazare scăzând progresiv și ajungând la 1170 de locuri de cazare (cu 328 000 de locuri – zile) în 2004, în cadrul a 24 de structuri de cazare (în creștere față de 2002, când erau doar 17) !  Numărul turiștilor care ne vizitează urmează aceeași direcție, acesta scăzând sub cota de 40 000 / an (36 000 în 2003)! Ca pentru a dovedi faptul că în primii 15 ani după Revoluție prioritatea a fost distrugerea !

Anul 2006 marchează începutul preocupării pentru turism în Gorj ! De altfel, am fost martor la primele preocupări în acest sens, primele discuții, primele idei constructive pentru revitalizarea turismului în Gorj.

Începând cu acest an, numărul locurilor de cazare crește progresiv și aproape constant, depășindu-l din 2012 pe cel al anului ’90 și ajungând în 2016 la o capacitate de cazare turistică de 2834 de locuri (782 000 de locuri – zile în funcțiune, mai mult deci decât în anul 1990). Per global, numărul structurilor de primire se dublează față de anul 1990, ajungând la 87 ! Numărul turiștilor care vizitează județul Gorj crește și el, tot din 2006, progresiv, ajungând însă doar la aproape jumătate din cel al anului ’90 !

De ce ?

Analizând pe toate părțile datele statistice găsite la Institutul Național de Statistică, am încercat să depistăm în ce fel s-a modificat structura locurilor de cazare pe care le oferă județul Gorj, pentru a « smulge » în acest fel eventuale explicații ale numărului redus de turiști care îl vizitează.

Ceea ce am descoperit este că în prezent baza materială de cazare oferită la nivelul județului este creată pe criterii aleatorii, din inițiativă privată (nr. : lucru pozitiv), dar nebazată pe o strategie de dezvoltare locală sau de atragere a turiștilor, pe tipuri de turism. De ce spun acest lucru ?

Păi haideți să încercăm să vedem ce s-a întâmplat cu baza materială de primire turistică din principalele zone turistice ale județului. Primul caz, deja clasic, este cel de la Băile Săcelu. Știm cu toții că vestitele băi de la Săcelu au fost lăsate în paragină ani buni, abia recent ele intrând din nou în « grațiile » autorităților. Cândva loc de recreere și relaxare în familie sau între prieteni, cu turiști veniți din toată țara, această locație turistică oferea aproape 600 de locuri de cazare, reducându-se în prezent, din datele furnizate de INS, la o treime !

În prezent, locurile de cazare oferite în județul nostru sunt puse la dispoziție de câteva din vechile mari hoteluri și alte câteva noi apărute în anii recenți, dar mai ales de un vast număr de pensiuni urbane sau rurale, cel mai probabil apărute ca urmare a Programelor cu Finanțare Europeană.

Concluzii

Aceste modificări importante în tipurile de structuri de primire turistică transmit un singur mesaj : lipsa unei strategii în domeniul turismului, la nivelul județului Gorj! Deși județul nostru oferă posibilitatea desfașurării mai multor tipuri de turism (turism cultural, montan, sportiv, ecumenic, rural, ecologic), deși au fost realizați câțiva pași mici în promovarea acestora cel puțin la nivel național, dezvoltarea bazei materiale turistice în funcție de tipurile posibile de turism nu a fost inclusă în strategiile județene în domeniu !

Pe site-ul Consiliului Județean Gorj, am găsit totuși un material realizat cu sprijinul Direcției Salvamont Gorj și al directorului acesteia, Sabin Cornoiu, un Studiu pentru Valorificarea Potențialului Turistic în Județul Gorj, realizat în anul 2007.

Studiu turism - RO

Un studiu extrem de elaborat, conținând o analiză SWOT detaliată si obiectivă, precum și o strategie bazată pe resursele si puterea de dezvoltare a județului. Un studiu cu o puternică valoare de plan strategic, dar, tindem să credem, păstrat doar ca material de arhivă. Acesta vine cu următoarea concluzie pentru a justifica reducerea numărului de turiști în Gorj, confirmând astfel ceea ce am precizat în rândurile de mai sus:

“Ca o concluzie generală, luând ca bază de calcul anul 1990, se constată că în activitatea turistică s-a produs o reducere puternică a numărului de turişti, cauzele ce au determinat această scădere importantă fiind: scoaterea provizorie din circuitul turistic a unor capacităţi de cazare ca urmare a lucrărilor de modernizare (cabana şi motel Peştera Muierilor – Baia de Fier), transformarea unor hoteluri şi a altor tipuri de unităţi în spaţii cu alte destinaţii (Hotel Gorj – aripa estică, motel-han „Novaci”), în urma vânzării acestora ca active sau a cuprinderii lor în diferite forme de asociere, dezafectarea unor capacităţi de primire aflate în stare foarte avansată de uzură (popas turistic Tismana, camping Bucium-Sohodol), ca urmare a lipsei fondurilor pentru reparaţii; predarea unor capacităţi de primire unor instituţii care, neavând ca obiect de activitate turismul, nu le-au mai introdus în circuitul turistic (han Drăgoieni) etc.”

Viitorul turismului în Gorj

Pe langă analiza extrem de detaliată, scoțând în evidență punctele slabe și oportunitățile pe care le prezintă Gorjul și obiectivele sale din punct de vedere turistic, Studiul pentru Valorificarea Potențialului Turistic în Județul Gorj ne prezintă o strategie elaborată pe o perioada de 10 ani (adică ar fi trebuit deja implementată pană la această oră), foarte precisă, și vine în întâmpinarea nevoilor județului în domeniu. Pare-se însă că ea nu servește în mod practic ca bază de dezvoltare a turismului gorjean.

Modelul francez, dar nu prea…

Una dintre măsurile pe care această strategie o propunea era “să se pregătească condiţiile pentru promovarea unor noi forme de turism prin instituirea unui cadru organizatoric corespunzător la nivelul judeţului prin înfiinţarea unei structuri de coordonare judeţene cu rol stimulator şi adecvat iniţiativei individuale a fiecărui proprietar de structură turistică şi de servicii în vederea promovării unor produse turistice cât mai diverse şi includerii lor în oferte distribuite independent.”

Adică crearea a ceea ce, în Franța spre exemplu, se numește Comité Départemental du Tourisme (CDT) – o direcție distinctă a Consiliului Județean care dezvoltă și implementează strategii județene în domeniul turistic și dă, astfel, direcțiile către Oficiile de Turism existente pe raza județului. Din păcate, nu am remarcat ca această direcție să fi fost înființată în Gorj, și nici vreun serviciu sau compartiment cu atribuții în turism nu figurează în Organigrama CJ Gorj (vezi aici organigrama).

Pentru a avea o idee despre ceea ce reprezintă un astfel de CDT în Franța, iată mai jos un link către website-ul CDT Haute-Garonne : http://www.hautegaronnetourisme.com/.

Oficiu de Turism sau… CNIPT!!!

Ulterior, când exista o astfel de strategie de dezvoltare la nivel județean, începem să creem și să dezvoltăm strategiile pe fiecare areal turistic din județ. Un aspect pozitiv, pe care îl salut, este faptul că, ÎN SFÂRȘIT, după  ani de analize și discuții, s-a creat Centrul Național de Informare și Promovare Turistică în Târgu Jiu (CNIPT), în cadrul programului național de creare de astfel de centre. Bemolul este, evident, numele acestui Centru, fapt pe care l-am criticat încă de la înființare. În toată Europa, serviciile de informare și promovare turistică sunt asigurate de către așa numitele Oficii de Turism (Office de Tourisme în Franța, Tourist Office în Marea Britanie, Oficina de Turismo în Spania, Turismusburo în Germania, ș.a). Chiar și la noi, în perioada comunistă și post-comunistă, existau astfel de birouri la nivel județean și se numeau OJT – Oficiul Județean de Turism.

Dar vom aborda subiectul acestor CNIPT-uri, în mod detaliat, într-un material viitor !

Mai trist este că atunci când cauți, în motorul de căutare Google, informații turistice din Gorj, prin simplele cuvinte « gorj » și « turism », primul website care se afișează în listă este cel al unui turoperator local, care dăinuiește cu succes în județ de câteva decenii acum și care afișează pe prima pagină oferte de pe litoral sau din Delta Dunării. Evident, în calitate de turoperator, are propria strategie de marketing și promovare, deci nu i se poate imputa nimic. Doar autorităților locale li se poate imputa faptul că nu există informații centralizate referitoare la posibilitățile de turism în Gorj, în mediul online.

Și concluzionăm astfel că, deși au trecut 27 de ani de la Revoluție, Gorjul încă nu are o strategie viabilă sau un plan coerent de dezvoltare al unei industrii care poate propulsa economia locală ! Indiferent de potențialul turistic fabulos de care dispune în mod natural ! Iar aceasta este cel mai sigur principala cauză care explică numărul scăzut al turiștilor din zonă !