În România anului 1966, Nicolae Ceaușescu a interzis avortul ca și măsură de creștere demografică. Având în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecințe asupra sănătății femeii și aduce mari prejudicii și sporului natural al populației, Consiliul de Stat al Republicii Populare România decreta, pe atunci, că întreruperea cursului sarcinii este strict interzisă.
Ceaușescu și Decretul 770
Când a ajuns la conducerea României, în anul 1966, liderul comunist, Nicolae Ceaușescu, visa la o țară pe care voia să o vadă înfloritoare și glorioasă. A încercat să pună în practică visul său măreţ, în care doar el credea cu adevărat. Aşadar, a implementat Decretul 770, interzicând contracepţia şi avortul în cazul femeilor mai tinere de 40 de ani. Conducătorul comunist a dorit foarte mult ca acest decret să fie respectat, deoarece credea că toţi copiii aparţineau statului. „Fetusul este proprietatea întregii societăţi. Oricine evită să facă copii este un dezertor care abandonează legile continuităţii naţionale”. Conținutul acelui decret a adus ceva nou în viața românilor. Astfel că preocuparea arătată pentru „sănătatea femeii a servit pentru a impune statutul special pe care statul urma să-l atribuie tot mai insistent femeii, şi anume acela de mijloc naţionalizat de creştere a reproducerii. Era pentru prima dată când creşterea populaţiei era prezentată ca obiectiv politic legitim. Toate aceste măsuri concretizate prin legi şi decrete au trasat câteva mari direcţii, iar ele au oscilat în funcţie de obiectivul pe care îl aveau în vedere: familia, femeia-mamă, copilul, instituţiile de creştere şi educare a copiilor.
Avortul în perioada comunistă
În 24 de ani de conducere ceaușistă au murit peste 10.000 de femei din cauza avorturilor ilegale, deşi numărul este probabil mult mai mare, acestea fiind doar datele înregistrate oficial. Multe decese erau consemnate drept septicemie sau insuficienţă renală, complicaţii care apăreau, de regulă tot în urma avorturilor. Numărul femeilor rămase mutilate pe viaţă sau infertile în urma acestor proceduri pseudomedicale disperate este, de asemenea, greu de estimat. Tot atunci au venit pe lume peste 2 milioane de copii – “decreţeii”, cum au fost porecliţi ulterior – copii născuţi nu din dragoste, ci din frică, lăsaţi să trăiască doar pentru că părinţii lor s-au temut că vor plăti cu viaţa sau cu libertatea dacă vor încerca să scape de ei. Ulterior, acestea au fost nevoite să apeleze la diferite metode de a scăpa de sarcini nedorite. Astfel, cele care rămâneau însărcinate fără să vrea apelau în disperare de cauză la leacuri băbeşti, şi sufereau de obicei, singure acasă. Mutau mobila, făceau băi reci sau foarte fierbinţi, foloseau diferite plante pentru a cauza avortul spontan.
Tehnici groaznice și rezultate pe măsură
Multe din aceste încercări erau groaznice și zadarnice. Femeia ajungea, ca ultimă soluţie, la bătrâne sau la măcelari, care se ofereau să le scape de sarcina nedorită, pe masa din bucătărie, contra unei sume frumoase de bani. Cu doar un căluş în gură în loc de anestezic, femeia era supusă unor chiuretaje barbare, fără instrumente sterile şi fără ca persoana care le făcea avortul să aibă cu adevărat un minim de cunoştinţe medicale. Nu-i de mirare că cele mai multe sufereau complicații, în urma cărora rămâneau mutilate şi infertile pe viaţă, iar altele mureau. În anul 1965, anul dinainte de decret, româncele făcuseră 973.000 de avorturi legale. În anul următor, au făcut doar 206.000. În anul următor asasinării dicatatorului comunist, au avut loc aproximativ 1 milion de avorturi la cerere, de trei ori mai mult decât nașterile aceluiași an. Anumite persoane văd avortul ca pe una dintre libertăţile greu câştigate după comunism.
Cele mai multe avorturi le fac tinerele până în 18 ani
România are cele mai multe tinere însărcinate din Uniunea Europeană. Suntem una dintre ţările cu cea mai mică rată de acoperire/acces la contraceptivele moderne, conform unui raport al Federaţiei Internaţionale de Planificare Familială, publicat în 2015. Lipsa educației, a informării și a consilierii aduc în această situație, anual, sute de fete, spun specialiștii.
„ Am avut fetițe, pentru că altfel nu le pot numi, de 12 ani, care au venit la noi însărcinate, dorința lor fiind să scape cât mai repede de acea sarcină. Avem paciente adolescente care vin la noi pentru a preveni o sarcină nedorită. Noi le învățăm cum să se protejeze, le explicăm cum să evite o posibilă sarcină dar și să se ferească de bolile cu transmitere sexuală.Tinerii din ziua de azi nu se prea protejează cu prezervativ, darămite cu contraceptive pe bază de pastile” a precizat doctor Filtan Angela Viorela, centrul de planning familial Târgu-Jiu,
În anul 2015 Patriarhul Daniel a decorat 18 medici timișoreni care au refuzat să facă avorturi cerere. Unul dintre aceștia este doctorul Dan Păscuț care ne-a expus punctul său de vedere în ceea ce privește avortul.
„ Rata avorturilor a scăzut după anii 1990 dar nu atât de mult pe cat ne-am fi dorit noi. Am avut adolescente de 13 ani care veneau la noi pentru a face întrerupere de sarcină. Dacă mama mea ar fi făcut avort, eu nu eram astăzi. Sunt în viață pentru că mama mea m-a dorit. Oamenii nu înțeleg că prin avort se distruge o viață”, a declarat conferenţiar doctor Dan Păscuţ, şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie II din cadrul Univerităţii de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara.
Lipsa educației sexuale
În timp ce în România educația sexuală este irelevantă, în anumite țări europene a fost introdusă încă din anul 1955. Acest lucru aduce îmbunătățiri la nivel de sănătate publică: mai puţine sarcini şi avorturi la minore, mai puţine infecţii cu transmitere sexuală, mai puţine infecţii cu HIV.
„Personal, nu fac întrerupere de sarcină, decât atunci când vorbim despre probleme medicale, care impun acest lucru. Consider că, din lipsa educației sexuale a adolescenților rata avorturilor crește de la an la an. M-am confruntat și cu minore, de 14-15 ani, care au venit să facă avort. Cred cu tărie că educația sexuală primită acasă și la școală poate avea efecte pozitive asupra tinerilor de azi”, a declarat Dana Maria Popescu, doctor ginecolog.
România mamelor minore
O sarcină la o vârstă fragedă are impact devastator asupra adolescentei care devine mamă. Copila iese din cercul ei de prieteni din perioada copilăriei şi se trezeşte peste noapte mamă. Multe mame speriate de consecințele unei nașteri la o vârstă fragedă aleg să-și abandoneze copiii prin spitale și maternități. Celelalte, care aleg să dea la schimb copilăria și adolescența pentru o viață nouă, mai trebuie să facă față unui alt obstacol: stigmatul unei societăți care mai degrabă le-ar pune bețe în roate, le-ar marginaliza, în loc să le ajute să revină la o viață normală. Și așa, practic doi copii pornesc în viață cu stângul, ignorați de o societate care de cele mai multe ori condamnă, decât să învețe, să educe.
| Întreruperi de sarcină Spitalul Clinic Județean Târgu-Jiu între anii 2014-2016 | ||
| 2014 | 2015 | 2016 |
| Urban 259 | Urban 230 | Urban 200 |
| Rural 283 | Rural 242 | Rural 221 |
Acest tabel cuprinde situația avorturilor dintr-un spital al orașului Targu – Jiu din ultimii ani. Situația nu este îmbucurătoare,chiar dacă în anul 2016, rata avorturilor s-a diminuat fată de anii trecuți.
În anul 2015 la nivelul județului Gorj din totalul de 1.555 de gravide nou-depistate, 23 aveau sub 15 ani şi 179 aveau vârste cuprinse între 15 şi 19 ani. În primul trimestru al anului 2016, din 375 gravide nou depistate, una are sub 15 ani, 37 au vârste cuprinse între 15 și 19 ani, iar 108 sunt tinere cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani.
Lipsa educației sexuale și a informației cu privire la acest subiect, aduce anual, sute de adolescente care sunt puse în situații pe care nu știu să le gestioneze. Unele ajung să trăiască trauma unui avort, în timp ce altele se trezesc în postura de mamă fără să știe ce implică acest lucru. Oricare dintre aceste situații, obliga niște copile la o maturizare forțată. Părinţii sunt neatenţi, ocupaţi, stresaţi, nepăsători, nu discută deschis cu copilul, nu-i asigură un mediu normal în care acesta să crească. Tinerele care ajung să poarte o sarcină la vârste fragede provin în general din familii dezorganizate, care trăiesc mai ales în mediul rural. Demolat prin implozie necontrolată și prin nesfârşite reforme, sistemul de învăţământ a devenit poligonul de teste în care copiii sunt răsuciţi până îi ia ameţeala, ca într-un joc. Şcoala din România nu reuşeşte să-i pregătească pe elevi pentru viaţa adevărată atunci când aceştia au nevoie, iar educaţia sexuală predată sporadic în şcoli nu este eficientă. Societatea promovează libertinismul sexual, iar adolescenţii resimt tot mai devreme impulsul de a-şi începe viaţa sexuală, chiar dacă ei nu se simt pregătiţi pentru acest pas. Rata fetiţelor care devin mame nu va scădea dacă părinţii nu se implică în creşterea copiilor, dacă societatea nu vede acest fenomen ca pe ceva anormal, iar sistemul de asistenţă socială nu este mai restrictiv, adică să fie accesibil doar pentru tinerele care îşi termină studiile.
