Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența minicipiului Târgu – Jiu), a fost cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, și a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești, luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.
Provenind dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țara ei. După izbucnirea Primului Război Mondial, Ecaterina s-a transferat la Târgu – Jiu și după intrarea României în război, a activat ca asistentă medicală pe front. În urma decesului fratelui ei, Nicolae, Ecaterina hotărăște să lupte activ, din dorința de a-și răzbuna familia. În seara de 22 august 1917, în cursul unui atac declanșat de Regimentul 49 Rezerva german și respins de trupele române, Ecaterina cade eroic împușcată în cap (conform unei versiuni) sau în piept(conform altei versiuni), în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. După terminarea războiului, Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari. Inițial a fost înmormântată în comuna Fitionești dar, în iunie 1921, osemintele sale au fost strămutate la Târgu – Jiu, într-un mausoleu din centrul orașului.
Există multiple monumente ridicate în cinstea ei:
Monumentul făcut de sculptorul Dumitru Mățăoanu, ridicat la Slatina, este primul monument din țară ridicat în memoria Ecaterinei. Statuia din bronz care o înfățișează pe eroina, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice. Construcția acesteia a durat 4 ani.
Monumentul din Brăila este realizat în anul 1928 și la baza acestuia este încastrată o placă de bronz cu inscripția: Sublocotenent / erou / ECATERINA / TEODOROIU / căzută în luptele de la / Mărășești august 1917
Monumentul Victoriei, amplasat la Tișița în 1934, o reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia ridicată deasupra capului.
Mausoleul ridicat la Târgu – Jiu, de către Milița Petrașcu în anul 1936, are forma unui sarcofag de piatră albă, pe un postament cu trei trepte, pe care este amplasat un basorelief ce prezintă scene din viața și activitatea militară a Eroinei de la Jii.
Monumentul eroilor din Azuga a fost realizat în anul 1937 și o întruchipează pe Ecaterina Teodoroiu în momentul în care este lovită de un glonț ucigaș, lângă un soldat sprijinit de un tun.
Monumentul sublocotenentului „Ecaterina Teodoroiu„, este amplasat la 500 m nord-vest de satul Muncelu, comuna Străoane, pe partea dreaptă a drumului către Soveja, și a fost realizat în anul 1972.
Statuia „Ecaterina Teodoroiu” a fost amplasată în anul 1978 la Târgu – Jiu , pe bulevardul ce-i poartă numele, vis-a-vis de Școala Generală „Ecaterina Teodoroiu”.
Bustul Ecaterinei Teodoroiu, turnat în bronz, este amplasat pe aleea personalităților istorice de pe platoul din fața Mausoleului de la Mărășești, în anul 1994.
Pentru cinstirea eroismului și patriotismului său exemplar, numele Eroinei de la Jii este purtat cu mândrie de una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din Târgu – Jiu, Colegiul Ecaterina Teodoroiu.
Din anul 1938, casa familiei Teodoroiu, construită în 1884, a fost amenajată ca și casă memorială, din dorința de a păstra vie amintirea femeii care a făcut istorie, prin curajul și dedicarea ei. Casa memorială este un muzeu județean din Târgu – Jiu, amplasat pe Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, numărul 270. Într-o clădire monument de arhitectură populară, sunt expuse: mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX- lea, obiecte personale, fotografii, cărți aparținând Ecaterinei dar și coada ei de păr împletită. Arhitectura ce definește casa este tipic românească și reușește să surprindă stilul de viață specific de la trecerea din secolul al XIX – lea, în secolul al XX-lea. Locuința este formată din doua camere: camera cu vatră și camera de dormit. Tinda se întinde în fața casei și pe latura vestică, iar acoperișul este din șiță. Temelia casei este realizată din piatră de râu, iar cadranul ferestrelor este din lemn. Curtea este bine îngrijită, fiind plantate numeroase flori.
„Avem foarte mulți turiști, mai ales în această perioadă, când ar părea o perioadă moartă. Casa este cea originală, mobilierul este cel autentic. Tot ce este în această casă, a aparținut Ecaterinei și familiei ei. Nu s-au făcut schimbări. În aceste doua camere, au locuit cei zece membri ai familiei Teodoroiu. Printre lucrurile valoroase ale acestei case, se află și una dintre cele doua cozi ale eroinei. Cealaltă, se află la Muzeul Național de Istorie din București. Mă bucur să văd că mai există oameni care ne trec pragul, interesați de viața și istoria eroinei de la Jii”, ne-a declarat Luminița Dragomir, strănepoata Ecaterinei Teodoroiu. 
Programul de vizitare este următorul:
Miercuri – Duminică orele 09 – 17
Taxa pentru vizitarea casei este:
1,5 lei pentru copii, elevi, studenți
3 lei pentru adulți
Redăm câteva fragmente din scrisoarea atribuită Ecaterinei Teodoroiu, păstrată în fondul Manuscrise al Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” din București:
„Prin aceste rânduri subsemnata Ecaterina Teodoroiu din comuna Vădeni lângă Târgu Jiu îmi permit să vă supun Domniei Voastre viața mea de până acum în calitate de cercetașă româncă, de soldat voluntar-femeie și, în sfârșit, prin ce împrejurări am ajuns la dumneavoastră ca să vă cer protecție părintească și o îndrumare din punct de vedere militar.
Nemaigăsind nici pe mama mea și lipsită de orice ajutor, m-am hotărât a mă înscrie voluntară pentru a-i răzbuna pe ai mei.
În ziua de 6 octombrie pierd și pe ultimul meu frate, caporal în Regimentul 18 Gorj, căzut în lupta de la Porcenii de Gorj;atunci m-am dus la domnul colonel Jipa, comandantul Regimentului 18 Gorj, cerându-i voie să lupt în Regimentul domniei sale.
Cu începere din ziua de 7 octombrie am luat parte la lupte în tranșee alături de soldații Regimentului 18 Gorj.
Imediat însă după plecarea domnului colonel Lăzărescu, domnul maior Mareș mi-a dat ordin să părăsesc regimentul. N-am insistat ca să rămân și nici n-am căutat să aflu motivele pentru care am fost izgonită, și îndată am venit la dumneavoastră, mult respectate domnule colonel, pentru ca supunându-vă atenției trecutul meu, faptul c-am fost rănită în luptă de un dușman care mi-a desființat familia și totodată exprimându-vă curățenia sentimentelor mele de româncă care vrea cu arma în mână să-și dezrobească colțul de patrie cotropit, vă rog să binevoiți a ordona să fiu primită în oricare alt regiment sau serviciu al diviziei dumneavoastră. Referințe puteți lua de la Regimentul 18 Gorj și de la Familia noastră Regală.
Mă încred în spiritul dumneavoastră de dreptate și mă adresez dumneavoastră ca unui părinte pentru a-mi da putință să-mi urmez serviciul pentru patrie și a repara nedreptatea ce mi s-a făcut”.
Alături de multe nume impresionante de eroine care au făcut istorie,de aproape un secol, Ecaterina Teodoroiu, continuă să domine elita feminină românească, la concurență cu nume celebre din străinătate sau consoarte de legendă din basmele naționale.
„Istoria este nisipul care rămâne în clepsidra timpului”. Mihai Enachi
