« Când am plecat de aici, v-am lăsat săraci și proști… Când am revenit, v-am regăsit și mai săraci și mai proști! „
Constantin Brâncuși
Din nou și din nou și din nou acest citat este și rămâne valabil.
Și atâta timp cât la nivelul autorităților publice nu vor veni oameni cărora să le pese cu adevărat de orașul Târgu Jiu și de județul Gorj în general, atâta timp cât oamenii aleși să conducă instituții și direcții nu vor fi aleși în funcție de competențele și capacitățile lor, acest citat va rămâne valabil. Va rămâne simbolul, din păcate neonorabil, al acestei generații din județul nostru!
Turismul nu face excepție în județul nostru de la această tristă regulă. Generația recentă nu a înțeles pe deplin oportunitățile pe care turismul le oferă, în timp ce generația actuală fie nu are motivația, fie nu are capacitatea de a le fructifica!
Turismul – o industrie portantă la nivel mondial
Spuneam într-un alt articol că turismul s-a identificat ca industrie la scară mondială pe la începuturile secolului XIX. În prezent însă, industria turismului reprezintă 10% din PIB-ul mondial și creează 300 milioane de locuri de muncă în întreaga lume (1 din 10 locuri de muncă este în turism).
Sursa : World Travel and Tourism Council (WTTC)
La nivelul Europei, țări precum Franța, Spania, Marea Britanie, Italia sau Germania primesc partea leului atrăgând aproape un sfert din numărul total de turiști înregistrați anual și asta pentru că înțeleg beneficiile și impactul pozitiv pe care îl poate avea o industrie a turismului sănătoasă.
Din punct de vedere turistic, Europa este considerată ca fiind o regiune ajunsă la maturitate, cunoscând o puternică creștere, de 5%, în 2015, în privința numărului de sosiri de turiști internaționali, tradusă prin 27 de milioane de turiști în plus față de 2014. România a reușit în 2015 să atragă doar 0.4% din numărul total de 608 milioane de turiști internaționali cu care se mândrește Europa. Practic, puțin peste 2 milioane de turiști internaționali. Asta pentru a compara cu cei peste 83 de milioane de turiști străini sosiți în Franța în 2016, care rămâne prima destinație turistică a lumii, în ciuda situațiilor tensionate datorate atentatelor și mișcărilor sociale din ultima perioadă. Tot ca titlu de exemplu, pentru a înțelege importanța financiară a acestei industrii, trebuie precizat că această țară a produs prin turism 78,5 miliarde de euro, reprezentând 7% din PIB-ul său național!
Nici în ceea ce privește numărul total de turiști înregistrați pe teritoriul României nu stăm mai bine: doar 11.002.522 în anul 2016 turiști înregistrați în mișcare pe teritoriul României.
Gorjul – agentul 007 al Romaniei
Deja că vorbim despre un număr nesemnificativ de turiști pe care țara noastră îi contabilizează anual. Când însă acesta se reduce la procente cu 0 în față pentru a măsura ponderea județului nostru în total, situația capătă fațete extrem de triste și demotivante! Cu atât mai mult cu cât ne lăudăm cu un teritoriu cu un potențial incomensurabil, Gorjul atrage doar 0,07% din numărul total de turiști ai României!!!
Am studiat în detaliu proiectul pe care autoritățile de la Târgu Jiu l-au elaborat pentru a obține o finanțare europeană cu scopul creării unui Centru Național de Informare și Promovare Turistică, în cadrul unui program național pe această temă (despre care vom discuta cu siguranță într-un articol viitor). Am reținut, printre altele, felul în care județul nostru a fost prezentat, ca un județ care « se bucură de o mare varietate de spații turistice și de o diversitate de obiective turistice, oferind o paletă largă de activități de petrecere a timpului liber » (Extras din documentul Cererii de finanțare pentru crearea Centrului de Informare și Promovare Turistică « Constantin Brâncuși » în cadrul Programului Operațional Regional 2007 – 2013 )
Apreciem deci că autoritățile noastre publice cunosc potențialul județului. Ce nu apreciem însă este că acesta nu este pus în valoare, astfel încât să dinamizeze economia județului. Așa se face că județul nostru a fost depășit în anul 2016 de mai toate județele din Oltenia în ceea ce privește numărul de turiști (Cifre concludente veți găsi în articolul « Gorjul corigent la capitolul turism » publicat de revista noastră în versiunea sa online).
În analiza pe care am realizat-o în acest articol am putut identifica două cauze esențiale pentru lipsa dinamicizării turismului în Gorj:
- Lipsa unei structuri coordonatoare la nivel județean în domeniul turistic, în genul unei Direcții Județene de Turism, care ar trebui să dezvolte și să implementeze strategii județene în domeniul turistic și astfel să dea direcțiile tuturor Centrelor de Informare și Promovare Turistică de pe raza județului.
- Lipsa, sau mai bine zis, ignorarea unei strategii de dezvoltare turistică la nivel județean.
Imaginați-vă că județul Gorj a stat în ultimii 10 ani pe un studiu detaliat pentru valorificarea potențialului turistic al județului nostru, realizat de specialiști, conținând o strategie măreață și pertinentă de dezvoltare a acestei industrii! Iar aceasta nu a fost implementată! Sau cel puțin atâta timp cât rezultatele nu există, considerăm că ea nu a fost luată în considerare!
Așa se face că numărul de turiști care sosesc în județul nostru a atins cu greu cota de 84 000 în 2016, situându-se încă la mai puțin de jumătate față de anul 1990!
Dezastrul turistic din Târgu Jiu
Târgu Jiul, în calitate de Municipiu de reședință, nu se lasă cu nimic mai prejos în a terfeli potențialul nostru turistic. Așa cum am menționat în diverse ocazii, primii ani după revoluție au fost dedicați distrugerii. Nici o șansă deci de a ne arunca privirea în direcția turismului, cu excepția unei maini de profesioniști din domeniu, care suportau la acel moment consecințele indolenței autorităților. Prin anii 2006 – 2007 au început primele manifestări privind acest sector, cu pași timizi și evident nesiguri. Până aici, totul poate fi înțeles. Ceea ce nu se poate înțelege este de ce de atunci, timp de 10 ani, nu facem decât să « încercăm să zburăm» în funcție de cum bate vântul, fără nici o direcție și fără nici un scop. (continuare în pagina următoare)
Doamna specialist in marketing ce va mai place sa faceti subiecte woow din munca altor reporteri in care aruncati cu mizerie de cate ori aveti ocazia!!! Daca sunteti asa specialista ar trebui sa stiti ca o stire refacuta si reimpachetata e ca ciorba reincalzita. Dar oricum,asteptari prea mari nu am din moment ce nu v-ati remarcat prea tare pe vremea cand va ocupati de departamentul de presa din cadrul primariei municipiului Targu Jiu. Se simte totusi ceva …frustarea ca ati parasit fortat sistemul public!!!! Regret ca v-am facut vizualizari accesand aceasta pagina insa a trebuit sa va spun parerea mea despre „munca” celor ce transcriu aici stririle altora.
„Doamna Ana Blandiana”,
Pentru că v-ați „obosit” să parcurgeți materialul, deși nu aducea nimic nou din moment ce copiază o știre, mă „obosesc” și eu să vă răspund. O singură dată.
1. Aștept cu nerăbdare un link către știrea pe care am refăcut-o și reîmpachetat-o, pentru a obține acest material de 3 pagini. Vă rog, nu-mi spuneți că subiectele pe care le tratez în acest material au mai fost discutate, fiecare la momentul lui, că asta nu-mi ia dreptul de a le rediscuta, în felul meu propriu! Si nu-mi citați cotidianul Gorjeanul, pe care l-am prezentat deja ca sursă, pentru că este singurul cotidian local care are privilegiul de a primi anunțurile privind concursurile de angajare de la PTJ! Când îmi veți da acest link, voi arunca la gunoi cele 30 de documente PDF pe care le am de la PTJ, ca răspuns la Cererea formulată de revista noastră în baza Legii 544 și de care dl Popescu este conștient, pentru că răspunsurile au fost formulate în mare parte de el!
2. De departamentul de presă (care nu exista în 2008, dar treacă de la mine) m-am „ocupat” exact 3 luni și fără prea mare plăcere, căci apoi i-am predat ștafeta următorului purtător de cuvânt pe care l-am solicitat primarului de atunci! Rolul meu prin instituția aceea a fost altul;) Revizuiți-vă sursele de infomație! Sau, cel mai sigur, mergeți direct la fostul Primar al Târgu Jiului! Este cea mai sigură sursă, cu atât mai mult cu cât am făcut parte din cabinetul lui!
3. Plecarea mea „forțată” din PTJ iar este o informație falsă! Vă ajut eu, dacă vreți. La începutul lui Ianuarie 2008 mi-am depus demisia pentru că am hotărât să mă alătur soțului meu, plecat din August 2007 în Franța! Ce vă mai place să alimentați cu fake info cititorii revistei:)
4. Spre deosebire de dvs, scriu cu nume și prenume și spun clar cine sunt și ce am făcut!
Punct!
Trist si fals, in acelasi timp!! Cum simt frustrarea in fiecare cuvintel folosit, promit sa uit de existenta acestei fituici!
Apropo, ma numesc Ana si nu am nimic de ascuns.
Punct 😉