Cu maximă exactitate, nu se cunoaște nici data, nici locul nașterii. Cel mai probabil a văzut lumina zilei în satul Vladimir din Gorj, în anul 1780. De mic a rămas orfan de tată, Constantin, supranumit Ursu, rămânând în grija mamei, pe numele ei Ana Bondoc din Vladimir. Familia sa era una de moșneni, deci de mici proprietari de pământ. De crescut, a crescut în casele boierului Glogoveanu din Craiova, împreună cu fiul acestuia. Fire întreprinzătoare, Tudor reușeşte până la vârsta de 30-35 de ani să strângă o însemnată avere, în special ca urmare a negoțului cu vite și porci, dar și cu cereale. Vladimirescu deținea câteva moșii la Cerneți, Cloșani, Purcari, Topolnița, Baia de Aramă etc. Ridică biserica din Prejna și începe construirea altui lăcaș la Cloșani. Avea o cârciumă și câteva mori de apă. Oamenii lui sau el însuși mergeau la Pesta, Viena sau la sud de Dunăre. Tudor știa greaca, rusa și germana. Ca înfățișare era, după mărturia unui contemporan, „om de statură mai înalt decât de mijloc, talia bine proporționată, fața blondă, mustața galbenă, părul castaniu, obrazul mai mult rotund decât oval, nici prea durduliu, nici slab, cu o mică bărbie;sta drept, țanțoș, vorba brevă (scurtă), răstită și… destul de elocventă, aer de comandant… Netăgăduit este că era om de inimă. Cine știe ce ar fi fost într-o altă sferă, într-o altă epocă, cu spiritul mai cultivat, un asemenea om! Avea stofă de om mare, dar timpul, locul și mijloacele i-au lipsit”.
În timpul războiului ruso-turc (1806-1812), participă ca voluntar în armata țaristă alături de pandurii săi din zona Olteniei, remarcându-se prin curaj și pricepere. Va obține gradul de locotenent, precum și ordinul „Vladimir”, clasa a III-a. De aici, relațiile bune pe care le va menține cu autoritățile rusești, mai ales că, potrivit unui document din 1815, el era chiar „sudit” rus, adică locuitor al Țării Românești, dar aflat sub protecția unei puteri străine, în această calitate beneficiind de anumite facilități fiscale și jurisdicționale. Între 1814-1815, îl regăsim pe Tudor la Viena, chiar în timpul desfășurării celebrului Congres, menit să reconfigureze harta Europei, după înfrângerea lui Napoleon. Venise pentru a-i rezolva niște afaceri protectorului său, N. Glogoveanu. Din păcate, tot din această perioadă datează și răcirea relațiilor cu acesta, vinovat în ochii lui Tudor de comiterea unei nedreptăți în legătură cu arenda moșiei Cătunu. Era un om umblat, vorbitor de limbi străine, cu bune conexiuni în toate mediile sociale, inclusiv cel boieresc, și un apropiat al consulatului general al Rusiei de la București. Cu alte cuvinte, Tudor era omul ideal pentru a conduce mișcarea de emancipare a țării și restabilirea statutului de autonomie al Țării Românești, atât de grav încălcat în ultimul veac de către Poarta Otomană.
În ianuarie 1821 debuta Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, mulți ani considerată ca începutul Epocii Moderne în Istoria României. Cu toate că evenimentele inițiate de gorjean s-au sfârșit tragic, moartea conducătorului și înăbușirea mișcării, una dintre cele mai importante revendicări, înlăturarea domniilor fanariote, s-a realizat în anul următor.
În dimineața zilei de 23 mai 1821, Vladimirescu a fost dus la Târgoviște și închis în vechea Mitropolie, fiind lăsat în „grija” lui Vasile Caravia, poreclit „monstrul de la Galați”. Caravia l-a torturat câteva zile pe Tudor pentru a afla unde își ține ascunsă averea, fără însă a reuși să scoată vreo vorbă de la liderul Revoluției din 1821. De teamă ca nu cumva localnicii să se ridice împotriva eteriștilor, Alexandru Ipsilanti i-a ordonat lui Caravia să-l ucidă pe Tudor Vladimirescu. În dimineața zilei de 27 mai 1821, Vasile Caravia îl împușcă de două ori pe Vladimirescu și îi aruncă trupul într-o fântână de lângă grădina Geartoglu din mahalaua sârbească din Târgoviște.
În anul 1890 a fost construită clădirea liceului “Tudor Vladimirescu” situată în zona centrală a Târgu-Jiului, în apropierea Școlii Primare de Băieți. În fața liceului “Tudor Vladimirescu” avea să fie amplasată prima statuie din orașul Târgu-Jiu. Ansamblul sculptural turnat din bronz, a fost realizat de către sculptorul gorjean Constantin Bălăcescu. Turnată într-un atelier din orașul Milano, statuia lui Tudor Vladimirescu a fost amplasată într-un părculeț amenajat în fața intrării principale a liceului “Tudor Vladimirescu” și în vecinătatea caselor ce au aparținut pitarului Vasile Moangă, locul unde Tudor Vladimirescu a poposit atunci când s-a aflat la Târgu-Jiu, în cursul anului 1821. Statuia a fost inaugurată în anul 1898, an în care a început și construcția unui nou sediu al primăriei orașului Târgu-Jiu.
Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” își așteaptă vizitatorii
Situată într-o zonă ce oferă o perspectivă aparte asupra satului Vladimir, casa memorială „Tudor Vladimirescu” este un reper important pe harta turistică a Gorjului pentru cei ce cunosc și apreciază istoria națională.
Arhitectura sa este specifică locuințelor țărănești realizate din bârne de lemn și acoperite cu șindrilă. Casa are două încăperi: o cameră cu sobă și un pat de scândură și o încăpere cu vatră de foc și horn unde se prepara hrana și se servea masa. În cele două încăperi sunt expuse elemente de mobilier, iar pe pereți sunt expuse fotografii, hărți și scurte prezentări ce ilustrează personalitatea conducătorului revoluției de la 1821. Pe o masă cioplită cu barda, pe care ar fi scris Tudor Vladimirescu, se află un caiet de onoare în care vizitatorii sunt poftiți să-și scrie impresiile.
O notă aparte este dată de către pridvorul ce prezintă o serie de stâlpi ornați cu decoruri geometrice şi o scară exterioară de lemn. O primă inițiativă pentru reconstrucția casei lui Tudor Vladimirescu din Vladimir a fost enunțată pentru prima dată în anul 1920, în preajma aniversării a 100 de ani de la declanșarea revoluției condusă de către acesta. Aceasta este enunțată într-o serie de apeluri adresate primăriei orașului Târgu – Jiu, de către președintele băncii populare „Staicu Bengescu”. Această intenție nu s-a putut însă concretiza.
Iniţiativa a fost reluată de către Arethia Tătărescu, după alegerea în funcţia de preşedintă a filialei Gorj a Ligii Femeilor Române. În acest sens, ea a vizitat satul Vladimir împreună cu soţul său, Gheorghe Tătărescu, prim ministru al României la acea dată.
Astfel, casa lui Tudor Vladimirescu a fost reconstruită după planurile arhitectului Iulius Doppelreiter, fiind transformată, din 1932, în casă memorială. În 1971 a fost amplasat în curtea casei memoriale, un bust al lui Tudor Vladimirescu realizat de către sculptorul gorjean Vasile Blendea. După revoluția din decembrie 1989, pentru scurt timp, casa a fost administrată de către primăria comunei Vladimir, revenind, ulterior, în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.
Pentru iubitorii de istorie și nu numai, casa memoriala „Tudor Vladimirescu” este destinația potrivită!
Locație : Comuna Vladimir, Județul Gorj\ 50 km de Tg-Jiu și 25 km de Tg-Cărbunești
Program de vizită : marți – duminică orele 9: 00 – 17: 00.
Taxa de vizitare: adulți – 3 lei
copii, elevi sau studenți – 1,5 lei
„Patria este norodul, și nu tagma jefuitorilor”
Tudor Vladimirescu
